Scriitori la cea de-a XI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest
Cea de a XI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest s-a desfăşurat în perioada 1 - 5 iunie la Romexpo, în Bucureşti.
Corina Sabău, 16.07.2016, 09:54
Cea de a XI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest s-a desfăşurat
în perioada 1 – 5 iunie la Romexpo, în Bucureşti, şi potrivit lui Mihai
Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER),
organizatorul salonului, peste 100.000 de vizitatori au trecut pragul Bookfest.
Întâlnirea cu scriitoarea Zeruya Shalev a fost unul dintre cele mai aşteptate
evenimente la Bookfest 2016, în contextul în care şase autori, nume de primă
mărime ale pieţei de carte din Israel au venit la Bookfest 2016. Durere este
cel de-al cincilea roman al Zeruyei Shalev, a cărui ediţie în limba română a
apărut în urmă cu câteva săptămâni în colecţia Biblioteca Polirom, roman
descris de criticii de la Der Spiegel drept cel mai bun roman al Zeruyei Shalev.
La întâlnirea cu cititorii români din cadrul
Salonului Internaţional de Carte Bookfest scriitoarea Zeruya Shalev a fost
întrebată cum i-a venit ideea care a stat la baza romanului Durere: Am
început să mă gândesc la ideea acestui roman când mi-am dat seama de tendinţa
multora dintre noi de a fi mai fascinaţi sau mai atraşi de trecut decât de
viitor sau de prezent. Şi nu mă refer aici la oameni în vârstă, mă refer, de
exemplu, la prieteni de ai mei care au început să-şi caute prietenii vechi sau
prietenii din copilărie, pe mulţi dintre ei i-au găsit pe FB. M-am gândit la
aceşti oameni fascinaţi de timpul trecut, de amintiri. Uneori, tendinţa asta se
manifestă la 30 de ani, 35, 45 de ani, nu trebuie să fii foarte vârstnic pentru
a înţelege că există ceva mai fascinant în trecutul tău decât în viitor. Apoi,
am încercat să construiesc o poveste în jurul acestei idei, pentru a înţelege
de ce trecutul devine atât de atrăgător. Şi mi s-a părut foarte interesantă
legătura între trecut şi prezent prin intermediul iubirii din tinereţe, pentru
că orice iubire din tinereţe este una mitologică, memorabilă, o iubire foarte
mare de care te poţi elibera foarte greu, aşa cum i se întâmplă şi personajului
meu.
Aniversată la această ediţie a
Salonului Internaţional de Carte Bookfest a fost scriitoarea Nora Iuga, căreia
Editura Paralela 45 i-a dedicat un volum aniversar la împlinirea celor 85 de
ani. Scriitoarea Nora Iuga a avut şi alte surprize pentru cititori: volumul de
poezie Ascultă cum plâng parantezele, apărut la Editura Cartea Românească, şi
reeditarea romanului Lebdăda cu două intrări, apărută la Editura Polirom.
Nicăieri n-a provocat Nora Iuga mai mult cititorul la lectură ca în Lebăda cu
două intrari. Autoarei Nora Iuga îi place sa se joace. Nu-i dă mâna să-şi ţină
prea mult cititorul la respect. Nora Iuga este un scriitor lumesc. De-a lungul
unei opere, Nora Iuga a alternat jocuri, joaca, a facut un joc de forţă cu
propriul ego (traducând multe cărţi, în umbra cărora s-a aşezat). Dintre toate
piesele acestui puzzle, Lebăda cu două intrări ramâne proiectul ei literar cel
mai radical. L-am citat pe criticul Alexandru Matei, care a şi prefaţat
volumul.
Scriitoarea Nora Iuga: Cartea aceasta
este foarte specială, pentru că eu, când am citit Ulysse de James Joyce, am
descoperit monologul interior al lui Molly şi mi-a plăcut atât de mult, încât
am făcut un pariu cu mine şi am decis să scriu un roman care să fie, de fapt,
monologul meu interior. Şi acest experiment mi-a reuşit. Această carte a fost
scrisă în Germania, Elveţia, Austria, a fost scrisă în Sibiu, în trenuri, în
parcuri, în cimitire, cafenele, pe stradă, acest text a fost permanent în
mintea mea. Trăiam într-adevăr o mare disperare şi în acelaşi timp o mare
eliberare, iar scrierea cărţii a durat mai bine de un an. Din acest motiv,
pentru că este scrisă dintr-un impuls neîntrerupt, cartea este destul de dificil
de citit, nu are semne de punctuaţie, totul este scris cu litere mici, şi din
acelaşi motiv, nu-ţi dai seama când eşti în poezie şi când eşti în proză..
Din cele peste 30 de evenimente pregătite de Editura
Humanitas pentru această ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest
câteva i-au fost dedicate filosofului Emil Cioran, pe care cititorii îl pot
descoperi în noile volume Humanitas Caiete. 1957-1972, Cioran şi muzica,
Sfârtecare, de asemenea, ascultând audiobook-ul Lacrimi
şi sfinţi, în lectura actorului Răzvan Vasilescu. Antologia Cioran şi
muzica urmăreşte aşezarea fragmentelor muzicale din opera lui Cioran într-o
carte care să-l fi putut tenta pe autorul Tratatului de descompunere, lectură
în cheie muzicală a disperărilor şi scepticismului lui. De la prima până la
ultima sa carte, Cioran dedică muzicii pagini exaltate, judecăţi fără recurs,
sintagme inspirate.
Scriitoarea Ioana Pârvulescu: Lectura lui Cioran are asupra
unora un efect devastator, studenţi de-ai mei mi-au spus că Cioran ar trebui
interzis, pentru că-ţi vine să te sinucizi după ce-l citeşti. Dar sunt alţii,
şi recunosc că mă număr printre ei, asupra cărora Cioran nu are un efect
negativ, dimpotrivă, uneori are un efect comic. Am ales să vorbesc astăzi
dintre toate cărţile care se lansează -deşi Caietele sunt favoritele mele din
tot ce a scris Cioran- despre antologia Cioran şi muzica. Pentru că această
carte este cea mai anticioraniană dacă ne raportăm la prejudecăţile prin care
judecăm un scriitor. Este cel mai atipic Cioran aici. Pentru că vorba Monicăi
Lovinescu, există aici un Cioran care nu seamănă cu umbra lui. În cartea asta
îl găsim pe Cioran cel luminos, pe Cioran cel credincios, o latură a lui Cioran
pe care eu am intuit-o întotdeauna.
La această ediţie a Salonului Internaţional de Carte
Bookfest vânzările au fost cu 10% mai mari decât anul trecut, creşterea
venind mai ales din zona cărţii pentru copii, dar şi din buna prestaţie a
Israelului, ţara invitată de onoare a Bookfest 2016.