România la Salonul Cărţii de la Paris
“Literatura română a mai câştigat vizibilitate pe piaţa literară franceză după participarea României la cea de-a 34-a ediţie a Salon du Livre de la Paris, a declarat Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR).
Corina Sabău, 05.04.2014, 07:56
“Literatura română a mai câştigat vizibilitate pe piaţa literară franceză după participarea României la cea de-a 34-a ediţie a Salon du Livre de la Paris”, a declarat Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), instituţie care s-a ocupat de organizarea evenimentelor româneşti. Având ca temă Des livres a venir, lavenir des livres”/(”Cărţile viitorului, viitorul cărţii”), programul românesc a inclus dezbateri, lansări şi întâlniri la care au participat editori, scriitori, traducători, jurnalişti. George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru Călinescu, Corina Ciocarlie, Cosmin Ciotloş, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cupşa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flamând, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici şi Matei Vişniec s-au numărat printre scriitorii care au participat, în perioada 21 – 24 martie, la cea de-a 34-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Paris. La standul României au avut loc, aşa cum spuneam, şi dezbateri incitante, ca „Avangardă şi modernitate”, „Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi”, „Les livres à venir, lavenir des livres” (Cărţile viitorului, viitorul cărţii), „Livres français, lecteurs roumains/ Livres roumains, lecteurs français” (Cărţi franceze, cititori români/ Cărţi româneşti, cititori francezi), „Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?” şi „Présences de la peinture contemporaine roumaine en France” (Pictori contemporani români în Franţa).
Jurnalista şi scriitoarea Adela Greceanu a fost prezentă la eveniment şi consideră că programul desfăşurat la standul României a fost unul animat şi divers, suscitând interesul cititorilor şi jurnaliştilor străini. Adela Greceanu, despre ediţia din acest an a Salonului de Carte de la Paris: ”În ultimii cinci, şase ani, Salonul a redevenit unul din evenimentele majore ale pieţei de carte din Europa. Anul acesta, invitată de onoare a fost Argentina, cu un stand absolut impresionant şi dominat de expoziţia Julio Cortazar, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani. Pentru mine a fost un cadou extraordinar faptul că Argentina a fost invitată de onoare şi am putut să văd fotografii inedite cu Julio Cortazar şi, mai ales, un Caiet de însemnări pentru “Şotron”, expus într-o vitrină în mijlocul expoziţiei, caiet care putea fi răsfoit digital. În ceea ce priveşte prezenţa României, mi se pare foarte important că am văzut cărţi româneşti nu numai la standul României. Impresia mea este că literatura română a început să fie tot mai cunoscută. De pildă, cărţile Gabrielei Adameşteanu erau în rafturile editurii Gallimard, romanul lui Răzvan Rădulescu, “Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane”, se vindea la editura Zulma, iar la standul editurii Actes Sud am văzut romanul lui Alexandru Vona, “Ferestrele zidite”. “
O dezbatere care a adunat public numeros a fost “Perspectivele integrării europene a Republicii Moldova”, la care au participat Oleg Serebrian, ambasadorul Republicii Moldova în Franţa, Gheorghe Erizanu, scriitor şi director al editurii Cartier din Chişinău, istoricul Matei Cazacu şi scriitorul Emilian Galaicu Păun. Oleg Serebrian a vorbit despre acţiunile privind integrarea ţării sale în Uniunea Europeană. „Începând cu 2009 viteza a fost destul de mare. S-au reuşit foarte multe lucruri, semnarea acordului de liber schimb, care a fost un pas important pentru economia moldovenească. Efectele se vor resimţi poate în câţiva ani şi vor fi efecte benefice”, a spus Oleg Serebrian. Adela Greceanu, scriitoare şi jurnalistă: ”După dezbatere, am stat de vorbă cu Emilian Galaicu-Păun, am făcut un interviu despre integrarea europeană a Republicii Moldova, şi mi-a spus că pentru ei este foarte important că scriitorii de literatură română din Republica Moldova au fost anul acesta la standul României în cadrul Salonului de Carte de la Paris. Pentru ei, este un fel de recunoaştere a faptului că fac deja parte atât din literatura română, cât şi din Uniunea Europeană.”
Florica Ciodaru Courriol a prezentat în cadrul Salonului de Carte de la Paris versiunea franceză a romanului semnat de Marta Petreu, “Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”(Polirom, 2011). Editura lÂge dHomme, care a publicat romanul tradus de Florica Ciodaru Courriol sub titlul de “Notre maison dans la pleine de lArmageddon”, nu este la prima întâlnire cu literatura română, Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintila Horia, Ion Caraion fiind deja publicaţi de editura respectivă. Florica Ciodaru Courriol despre romanul Martei Petreu, proaspăt apărut pe piaţa franceză: ”Îmi place foarte mult romanul. Este un roman cu note autobiografice în care există pasaje înfiorătoare, cum ar fi autopsia tatălui. Pe scurt, este povestea unei familii de ţărani din Transilvania, poveste care se întinde pe durata unui secol. În paralel cu această poveste, asistăm la formarea tinerei naratoare, care are multe asemănări cu scriitoarea Marta Petreu. Mi se pare interesant pentru occidentali să vadă cum a evoluat o regiune din România dinaintea celui de-al doilea război mondial, sunt descrise în roman trecerea ruşilor prin Cluj, dezertarea tatălui din armată, colectivizarea, educaţia marxistă de la şcoală, problemele religioase din Transilvania. De fapt, Marta Petreu aduce naraţiunea până în zilele noastre, unde deplânge şi decăderea economiei, şi distrugerea mediului înconjurător. Romanul are multe straturi, aşa că poate fi analizat din multe puncte de vedere. Eu, în prefaţa ediţiei franceze, l-am numit roman metafizic.”
Florica Ciodaru Courriol ne spune şi cu ce impresii a rămas după această ediţie a Salonului Cărţii de la Paris: ”Manifestările româneşti au fost la înălţime, mai ales că urmau după ediţia de anul trecut a Salonului, când România a fost invitata de onoare, primită cu fast. S-a acordat multă atenţie poeziei, şi eu cred că asta este bine, pentru că poezia este de multe ori lăsată deoparte, atât în România cât şi în Franţa. În ceea ce priveşte receptarea literaturii române în Franţa, aşteptăm în continuare ecouri.”
Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial, cât şi publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în presa franceză. După ce în 2013 a fost invitată de onoare, literatura română a pătruns pe piaţa franceză cu peste 20 de titluri noi, printre care Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, Răzvan Radulescu, Varujan Vosganian.