Răspunsul teatrului românesc la provocările pandemiei
Profund afectat de restricţiile din perioada pandemiei, teatrul românesc a trebuit să găsească alte modalităţi prin care să ajungă sub privirile spectatorilor
Carmen Săndulescu, 23.01.2021, 16:16
Profund afectat
de restricţiile din perioada pandemiei, teatrul românesc a trebuit să găsească
alte modalităţi prin care să ajungă sub privirile spectatorilor. Dacă
spectacolele nu s-au mai putut desfăşura în aer liber, atunci mediul online a
fost suportul prin care actorii au putut fi urmăriţi de iubitorii
teatrului.
21 septembrie 2020, ora 22.30 în România,
a fost un alt punct de marcă în viața teatrală din țara noastră. Vorbim despre momentul,
amânat din primăvară până la solstițiul de toamnă, al Galei Uniter, ediția cu
nr XXVIII (28). Evenimentul a avut loc la Craiova, marcând 170 de ani de la
înființarea teatrului Marin Sorescu, și s-a desfășurat în aer liber, la
Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Romanescu. Radio România Cultural a
transmis Gala în direct, odată cu transmisiunile online – pe www.tvr.ro și www.uniter.ro
UNITER – organizator principal și
inițiator al Galei – este o organizație profesională, apolitică,
neguvernamentală și nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor
din domeniul teatrului românesc. A fost înființată în februarie 1990 și, deci,
a împlinit 30 de ani de activitate în 2020. Din 10 septembrie, UNITER a lansat
campania de promovare video a artiștilor nominalizați la premii. Firește, au
existat mai multe nominalizări (toate pentru realizări din anul anterior,
conform regulamentului) și – din 14 septembrie – toți doritorii și-au putut
susține favoriții, votând pe www.uniter.ro
Poate locul, poate anul cu toate
restricțiile lui sau, altfel spus, triumful creativității asupra spaimei, i-au
conferit Galei din 2020 o putere aparte. Oana Cristea Grigorescu, critic de
teatru și membră UNITER, își amintește: Galele Uniter au
reușit să schimbe ceva, să disloce un tip de conservatorism în organizarea din
ultimii 20 de ani. Toată lumea a sesizat în primul rând o împrospătare a
formatului, care nu s-a datorat doar organizării evenimentului într-un spațiu
deschis, la Craiova. Cred că s-a datorat mai ales încrederii pe care
organizatorii le-au acordat-o celor doi realizatori ai Galei: regizorul Bobi
Pricop și scenografa Irina Moscu. Au avut în spatele lor o întreagă echipă și
toată lumea a simțit un suflu viu la acest eveniment…Și ne-am alimentat cu o doză de optimism din felul în
care s-a desfășurat Gala – concis și curat.
Mai e ceva, poate cel mai important
aspect. Unele discursuri ale celor premiați au vizat direct o problematică
importantă. Există în cultura română – cel puțin formal, dar mai ales
organizatoric – o schismă între artiștii independenți și artiștii din
instituțiile subvenționate. Este o falsă ruptură, iar discursurile de la GALA
UNITER exact aici s-au concentrat: pe ideea că a sosit momentul să găsim
soluții administrative de susținere a artiștilor independenți cu rezultate. În
așa fel încât să recunoaștem contribuția lor la diversitatea scenei teatrale.
Faptul că, la finalul Galei, Ion Caramitru
– președinte al UNITER și manager al Teatrului Național din București -
și-a asumat găsirea unor soluții care să sprijine teatrul independent este un
punct de importanță strategică. Un tip de politică culturală pe care UNITER
și-o asumă de-aici încolo.
Ediția ca 30-a (22-29 noiembrie 2020) a Festivalului
Național de teatru de la București a fost și ea o premieră. Am urmărit-o
online, pe fnt.ro. Intenția celor trei personalități care au semnat
regia artistică și selecția programului a fost clară: realizarea unui dialog
între esteticile creatorilor de ieri și căutările artistice actuale. Radio
România se numără printre partenerii de tradiție ai evenimentului, de aici și
secțiunea specială numită FNT ON AIR. Maria Zărnescu, conferențiar universitar
la Universitateateatrală şi cinematografică din București a fost
una dintre cele trei forțe organizatoare. Vorbind despre site-ul fnt.ro, ea
preciza la Radio România Internațional, pe 23 noiembrie 2020:
Fiecare difuzare va fi acolo 48 de ore, cine își dorește poate să revină
asupra unora dintre ele. Este, să zicem, aglomerat pentru că ne-am dorit să
revizităm puțin și trecutul festivalului – cei 30 de ani. Și am descoperit, câteodată, recitaluri actoricești remarcabile. În
strânsă legătură cu tripticul actor – regizor – dramaturg. Atunci când aceste
descoperiri au o durată mai scurtă, le-am pus împreună într-o secțiune specială
Arta Actorului mare.Ea pune accent
pe actori foarte cunoscuți publicului român, dar toți creatorii implicați în
actul artistic sunt la fel de importanți.
Au fost, firește, și spectacole
internaționale de marcă invitate în festivalul teatral bucureștean. Plus
producțiile de pandemie, cum ar fi ZOOM BIRTHDAY PARTY, pe un text semnat de
Saviana Stănescu, în regia lui Beth Milles (SUA) sau POOL (NO WATER) de Mark
Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu și Vlaicu Golcea.
În concluzie, există soluții prin care
artiștii de teatru din România încearcă să analizeze prezentul și situația lor,
într-o formă care să-i țină legați de societate, de problemele ei. Și să
propună soluții mai simple sau mai complexe. Unele dintre ele își dovedesc deja
viabilitatea și vor rămâne, poate, noi puncte de reper în artele spectacolului
din țara noastră.