„Phoenix. Har/Jar”, un documentar despre legendara trupă Phoenix
La 60 de ani de la înființare, membrii legendarei trupe rock Phoenix s-au reunit, în premieră, în filmul documentar Phoenix. Har/Jar.
Corina Sabău, 04.02.2023, 16:24
La 60 de ani de la înființare, membrii legendarei trupe rock Phoenix s-au reunit, în premieră, în filmul documentar Phoenix. Har/Jar, care a avut premiera în cinematografe pe 20 ianuarie. Filmul regizat de Cornel Mihalache, un proiect realizat în 2022 de Televiziunea Română prin Casa de Producție TVR, adună mărturii emoționante despre membrii formației înființată în 1962, la Timișoara.
Cele mai spectaculoase albume ale formației Phoenix au fost compuse în perioada 1971-1977, de Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Ioji Kappl, Costin Petrescu, Valeriu Sepi: Cei ce ne-au dat nume (1972), Meşterul Manole (1973), Mugur de fluier (1974), Cantafabule (1975). Multe dintre melodiile incluse în aceste albume beneficiază de textele scrise de doi foarte talentați artiști, Șerban Foarță și Andrei Ujică. Phoenix. Har/Jar reunește membrii formației din perioada de dinaintea plecării din România comunistă, în 1977, și punctează momentele importante din cronologia tumultuoasă a trupei, de la primele apariții din 1962 sub numele de Sfinții, până în prezent. Documentarul prezintă, în premieră, întâmplările prin care au trecut muzicienii în țară, relația cu Securitatea, momentelul plecării din România și activitatea trupei înainte și după Revoluția din 89. Claudia Nedelcu Duca, producătoare și coscenaristă a documentarului Phoenix. Har/Jar:
“E o poveste care și-a propus să facă lumină în toate legendele care au însoțit trupa pe parcursul celor 60 de ani, un film în care toți membrii trupei sunt prezenți. Eu și Cornel Mihalache ne-am propus, cu ajutorul Casei de Producție TVR, să spunem această poveste, care este una foarte frumoasă. Cancanurile și neînțelegerile care au umplut paginile ziarelor de senzație sunt lucruri secundare, amănunte care nu știrbesc valoarea uriașă pe care pe care acești oameni au reprezentat-o și o reprezintă pentru muzica rock din România. Am surprins în film atât perioada de dinainte de 1977, când membrii trupei hotărăsc să plece din România, dar și toate încercările ulterioare de a se reuni, încercări care adună la concerte în continuare public interesat, public care fredonează melodiile Phoenix. Filmul nu-și propune decât să pună în valoare niște oameni care au fost totodată victime și eroi ale acelei perioade. Acesta este lucrul pe care ni l-am propus, să realizăm o poveste care să fie spusă de toți membrii trupei, și am reușit să le dăm cuvântul tuturor celor care au trecut prin Phoenix și care sunt în viață. Cum am mai spus, am încercat să nu omitem nimic, să surprindem ce s-a întâmplat cu trupa și după anii 90. Mie mi se pare că filmul are extrem de multă emoție, e ca un puzzle pe care noi, alături de Roxana Elekes, care semnează montajul, l-am creat din perspectivele artiștilor pe care îi vedeți în documentar. Practic, avem o poveste pe care membrii trupei Phoenix reușesc să o creeze, o poveste emoționantă, foarte bine articulată dramaturgic. În opinia mea, este un film care nu trebuie ratat.
Mircea Baniciu, fost solist vocal al formației Phoenix și membru fondator al trupei Pasărea Colibri, a fost cooptat în Phoenix în 1971, pe când era student în primul an la Facultatea de Arhitectură. A fost momentul în care viața lui s-a schimbat radical. Am vorbit cu Mircea Baniciu despre perioada de glorie a trupei, anii 1971-1977:
“Vreau să spun că momentele bune, cele mai bune, le datorăm și altor artiști și prieteni cu care am colaborat. N-aș vrea să se înțeleagă că Phoenix s-a rezumat doar la noi, la membrii formației, am avut în spate o întreagă echipă. Îi voi menționa, în primul rând, pe acești textieri de mare valoare, Șerban Foarță, Andrei Ujică, Victor Cârcu, Victor Șuvăgău. Am avut, de asemenea, în preajma noastră și alți artiști și cu toți acești prieteni am colaborat mereu, ei ne-au ajutat foarte mult, ne-au fost foarte aproape. Trupa Phoenix avea cumva o mentalitate de club, ne vedeam foarte des și petreceam foarte mult timp împreună, au fost lucruri care ne-au unit la un moment dat. Mă refer la momentele noastre importante, dar și la vacanțe, și cred că foarte important a fost că locuiam la Timișoara, un oraș cosmopolit chiar și în timpul comunismului. Și atmosfera de acolo ne-a adus mai aproape unii de ceilalți. În plus, se știe că perioada aceea comunistă nu-ți oferea prea multe posibilități. Pentru noi, în perioada sa de început, Phoenix a însemnat o foarte mare bucurie. Au fost momente de extaz pe scenă și energia aceea a ajuns la spectatori, la cei care ne-au iubit și au apreciat ceea ce am făcut.
Premiera filmului a fost dublată de lansarea cărții Phoenix. Har/Jar ce conține interviuri din perioada 1962-1989 plus inserturi grafice din Arhivele Securității, deținute de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Textele prezentate în carte conțin transcrierea integrală a interviurilor realizate în studiourile TVR și în alte locații din țară și străinătate.