Opere brâncuşiene în marile muzee ale lumii
La sfârşitul lui 1913, primele lucrări brâncuşiene ajungeau pe pământ american, trimise de însuşi autorul lor pentru a fi parte din Expoziţia Internaţională de Artă Modernă de la New York, cunoscută sub numele Armory Show.
Luana Pleşea, 05.07.2014, 10:12
La sfârşitul lui 1913, primele lucrări brâncuşiene ajungeau pe pământ american, trimise de însuşi autorul lor pentru a fi parte din Expoziţia Internaţională de Artă Modernă de la New York, cunoscută sub numele Armory Show”. Capul”, Domnişoara Pogany II”, Cap de copil”, Muza adormită II” şi Peştele” au atras imediat atenţia publicului, a colecţionarilor şi criticilor de artă.
Aşa se face că, în prezent, cele mai multe creaţii ale lui Constantin Brâncuşi, celebrul sculptor apreciat ca fiind cel mai cunoscut artist român dincolo de graniţe, se află în muzee şi colecţii din Statele Unite. Criticul de artă Cătălin Davidescu atrage atenţia asupra faptului că lucrările lui Brâncuşi sunt răspândite în toată lumea, în cele mai mari muzee şi colecţii.
Ele sunt, începând de la Muzeul de Artă Modernă din New York, la Guggenheim, tot în New York… acolo sunt deţinute majoritatea lucrărilor. Apoi, tot pe teritoriul Statelor Unite, în Pennsylvania, Atlanta, Philadelphia – muzee de artă recunoscute pe plan internaţional, care deţin multe lucrări de Constantin Brâncuşi. De asemenea, sunt muzee universitare, cum este Muzeul de la Berkeley, care deţine lucrări de Constantin Brâncuşi. Sigur, lucrări de Brâncuşi există şi în Europa. Este Muzeul de Artă Modernă Centre Georges Pompidou, unde este atelierul lui Brâncuşi, care are, în afara lucrărilor rămase în atelier, şi altele. Există mai multe muzee în Anglia, începând cu Tate Gallery şi terminând cu Galeria de Artă Modernă de la Oxford Museum. Există în Canberra, la Muzeul Kunsthalle Zurich… Nu ar trebui să uităm nici muzeele din România. Din păcate, sunt numai două deţinătoare ale creaţiei sale: Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti şi Muzeul de Artă din Craiova. În Bucureşti sunt aproximativ 11 piese de Constantin Brâncuşi. La Craiova este cea mai cunoscută lucrare, Sărutul”. Muzeul din Craiova deţine cam cinci piese de artă. Mai are şi din perioada sa artizanală câteva piese. Mă refer la Ecorşeu”, la o cutie de bijuterii sculptată de Constantin Brâncuşi, de asemenea, este şi un scaun din perioada în care era elev la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, două dintre rame…”.
Destinul creaţiilor brâncuşiene a fost diferit, în funcţie şi de “destinul” notorietăţii acestora, subliniază Cătălin Davidescu: “Trebuie recunoscut faptul că americanii l-au descoperit, sigur, în urma celebrului proces pe care Brâncuşi l-a avut cu vama americană, care l-a acuzat că expediază în Statele Unite metal, care era, de fapt, o lucrare de artă, dar ulterior ei au reuşit să investească în piesele sale, notorietatea sa în Europa şi în restul lumii fiind ulterioară notorietăţii sale americane. Aceasta a venit cu mult mai târziu, de fapt. Preţurile mari, foarte mari, de zeci de milioane de euro pentru piesele sale au început să vină în a doua jumătate a secolului al 20-lea, chiar spre finalul lui şi începutul secolului nostru. Din păcate, deşi Franţa şi România au fost ţările dragi sufletului său, ele nu au fost cele care au promovat foarte puternic creaţia brâncuşiană, asta a fost realitatea. Începând cu Armory Show, cu începutul secolului al 20-lea, creaţia sa este promovată în Statele Unite şi abia după aceea izbucneşte pe plan internaţional”.
Unele dintre sculpturile lui Constantin Brâncuşi aui fost recuperate în împrejurări cu totul speciale, povesteşte criticul Cătălin Davidescu: Îmi este foarte apropiată povestea găsirii lui Vitellius”, una dintre lucrările realizate de Brâncuşi în perioada în care era student la Belle Arte, la Bucureşti. Sculptura a fost găsită în podul prefecturii din Dolj după 1944 de un important brâncuşolog român, V.G.(Vasile Georgescu) Paleolog, cel care a scris şi prima monografie despre Constantin Brâncuşi – şi este menţionat ca primul său monograf, prieten bun cu Brâncuşi, de altfel. De asemenea, istoria pieselor de la Craiova – este o mărturisire a aceluiaşi biograf. Este vorba de Sărutul”, două Capete de copii şi Coapsa, toate fiind acum la Muzeul de Artă din Craiova, care au fost găsite în comuna Ostroveni, unde moşierul Victor Popp, colecţionar, prieten cu Brâncuşi, le deţinea şi de unde au fost luate după naţionalizare, după 1949, Sărutul” fiind folosit drept piatră pentru butoiul cu varză de către cei care intraseră în casă, unde era cooperativa satului în acel moment. Recuperarea lor a fost destul de uşoară, pentru că preşedintele cooperativei îşi amintea că a văzut nişte lucruri speciale, dar nici măcar nu bănuia că e vorba de nişte piese de artă. Aşa cum povesteşte V.G.Paleolog în amintirile sale, Orgoliu şi Cap de băiat, două bronzuri, au fost găsite undeva pe terasa conacului, pe lângă nişte struguri puşi la stafidit, Sărutul era pe butoiul cu varză, pentru că era o piatră bună, pătrăţoasă şi destul de grea ca să îi ţină varza şi Coapsa era şi ea aruncată ca o bucată de marmură, tot prin conac”.
Este binecunoscut faptul că, pentru sculptorul Constantin Brâncuşi, acasă însemna în întreaga lume, aşa cum, de altfel, şi lucrările sale sunt împrăştiate în întreaga lume. Oriunde mă uit văd puterea şi influenţa lui Brâncuşi. El este în continuare cel mai modern dintre sculptorii moderni”, aprecia Paul Kasmin, a cărui galerie a găzduit anul trecut expoziţia Brâncuşi în New York 1913 – 2013”.