Muzee celebre din Sibiu
Primul muzeu deschis în Europa Centrală şi de Est, care împlineşte în 2017 două secole de funcţionare şi un muzeu ca o Românie în miniatură sunt motive mai mult decât suficiente pentru a vizita Sibiul.
Roxana Iorgulescu Bandrabur, 04.07.2015, 09:22
Primul muzeu deschis în Europa Centrală şi de Est, care împlineşte
în 2017 două secole de funcţionare şi un muzeu ca o Românie în miniatură sunt
motive mai mult decât suficiente pentru a vizita Sibiul.
Muzeul Naţional Brukenthal a fost construit de Baronul Samuel von
Brukenthal, numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei de
împărăteasa Maria Theresa. Singurul exponent al comunităţii săseşti
transilvănene căruia i se atribuie importante funcţii publice în statul
austriac, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul
barocului târziu, după modelul palatelor vieneze. Fondat ca instituţie în 1817,
Muzeul adăposteşe colecţia baronului, considerată una dintre marile moşteniri culturale lăsate de
Europa pentru viitor.
Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca, managerul Muzeului Naţional
Brukenthal: Este important să observăm că este formată de un
om care a străpuns cultura peste nivelul locului, peste nivelul Transilvaniei,
provincie al cărei guvernator a şi fost vreme de 10 ani. Un om care se pare că
s-a integrat în cultura europeană de când s-a născut, prin studiile făcute în
Germania, prin locurile prin care a umblat, în special Viena şi prin
Transilvania, căreia i s-a dedicat. Cu un an înainte de a muri, a făcut un
testament unic în epocă, prin care toate bunurile culturale adunate de el şi o
parte din averi constituiau Muzeul Naţiunii Săseşti. Astfel, la 1817 s-a
deschis ca muzeu public, pentru că aşa cerea baronul, sub supravegherea
Colegiului Evanghelic, actualul Colegiu Naţional Brukenthal. Peste doi ani se
împlinesc 200 de ani de funcţionare neîntreruptă ca muzeu public, fiind,
astfel, din cunoştinţele noastre, al treilea muzeu public ca înfiinţare din
lume, după British Museum şi Luvru.
Muzeul Naţional Brukenthal este acum un complex
muzeal extins în nouă clădiri, din care cinci palate, şi cuprinde colecţii care
însumează aproape un milion 700 de mii de piese în inventare. Potrivit
managerului Sabin Adrian Luca, este cea mai mare colecţie integrată din România.
Un patrimoniu ce trebuie nu doar îngrijit, ci şi promovat. Sabin Adrian Luca: Am imaginat o exploatare a bunurilor culturale pe mai multe paliere.
Participăm la expoziţiile naţionale ale României care se duc în alte ţări, dar
care sunt foarte puţine. Am pornit cu un program complex de restaurare,
programat pe 40 de ani. Şi, mai ales, un program de promovare a bunurilor
culturale pe care le avem…Am rămas uimit când am venit aici şi am văzut ce
colecţie de pictură flamandă şi olandeză există. Apoi, aflu la Bruxelles că
este cea mai mare colecţie cunoscută de artă flamandă şi olandeză aflată într-o
ţară europeană, după colecţiile din Belgia şi Olanda. Sau colecţia de artă
italiană – este foarte cerută de publicul din Occident.
Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu din
România distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural Europa
Nostra 2010 şi primul muzeu din România
admis în Clubul de Excelenţă The Best in Heritage de către European Heritage
Association în 2011.
Unul dintre muzeele de mari dimensiuni din România
este Complexul Naţional Muzeal ASTRA, care îşi are începuturile în a doua
jumătate a secolului al 19-lea. În prezent cuprinde mai multe departamente,
inclusiv Studioul ASTRA Film. Cel mai tentant, am putea spune, este Muzeul
Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA sau Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului, aşezat într-un adevărat paradis: rezervaţia naturală Dumbrava
Sibiului. Ovidiu Baron, directorul general adjunct al complexului:
Este o Românie în miniatură. Foarte mulţi dintre românii care sunt plecaţi
din ţară aleg să viziteze această Românie în miniatură şi se regăsesc foarte
bine aici, pentru că peisajul rural românesc s-a pervertit foarte mult în
ultimele decenii. Invitaţia este deschisă în permanenţă tuturor celor
care se întorc şi tuturor celor care sunt în trecere pe aici. Pentru că nu doar
românii ne vizitează. Cam 30% din public sunt străini. Şi suntem foarte
bucuroşi să vedem acest lucru. Este un spaţiu generos pentru muzeele de profil
etnografic din România şi din lume, Muzeul ASTRA situându-se, prin Muzeul în
aer liber, în primele două-trei locuri pe plan mondial în această privinţă.
Este un muzeu care prezintă civilizaţia românească în evoluţia sa istorică,
evoluţia monumentelor arhitecturale, evoluţia monumentelor tehnice… De altfel,
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului a început în anii ’60 cu această
tematică mai restrânsă a tehnicii populare, evoluând după aceea către ansamblul
civilizaţiei româneşti.
Pentru iubitorii naturii, ai tradiţiei, Muzeul în
aer liber ASTRA poate fi locul în care să îşi petreacă vacanţa. Ovidiu Baron:
Muzeul a fost de la început gândit nu doar ca un depozitar de monumente şi
obiecte, ci ca un muzeu viu. Motiv pentru care au fost transferate trei hanuri
tradiţionale, care oferă posibilitatea de a gusta produsele tradiţionale
româneşti. Există posibilitatea de cazare la unul dintre aceste hanuri. Am
completat această ofertă cu un hostel mai recent. Există trei biserici
transferate în Muzeul în aer liber. Ele îşi păstrează funcţia originară. Una
are activitate religioasă permanentă – aici se desfăşoară tot programul
religios al unei biserici ortodoxe din spaţiul românesc. Am gândit în ultimii
ani şi alte categorii de construcţii care să fie transferate cu funcţia lor de
origine. În principal o şcoală, care funcţionează de doi ani în Muzeul în aer
liber din Dumbrava Sibiului, găzduind copii, tineri, adulţi, în programul
educaţional Şcoala în satul tradiţional. Toată vara aceasta, acest program
oferă o mulţime de posibilităţi: de la experimentarea roţii olarului, a
modelării lutului până la încercarea războiului de ţesut, de la ateliere de
creativitate la ateliere de dans tradiţional.
La Muzeul în aer liber ASTRA se poate ajunge şi pe bicicletă. În
2014 a fost gata o pistă care leagă centrul
Sibiului de localitatea Răşinari şi care trece prin faţa Muzeului.