MȚR – Oglinzile lui Brâncuși

Pe 19 februarie s-a sărbătorit Ziua Brâncuși, dedicată marelui sculptor modern român Constantin Brâncuşi, născut la Hobița, județul Gorj, considerat internațional ca fiind părintele sculpturii contemporane

Ion Puican, 27.02.2021, 13:13

Pe
19 februarie s-a sărbătorit Ziua Brâncuși, dedicată marelui sculptor modern
român Constantin Brâncuşi, născut la Hobița, județul Gorj, considerat internațional ca fiind părintele sculpturii contemporane.
Domnișoara Pogany, Rugăciune, Măiastra sau Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu
cu celebrele Coloana Infinitului (Coloana fără Sfârşit), Masa Tăcerii și Poarta
Sărutului sunt doar câteva dintre operele rămase moștenire după dispariția
sculptorului în 1957, la Paris, patrimoniului cultural al lumii. Despre
Brâncuși, de la a cărui naştere s-au împlinit 145 de ani, cuvintele nu se vor
opri niciodată, la fel și expozițiile sau instalațiile care îi prezintă și
studiază lucrările. O astfel de expoziție multimedia, Mirrors of Brâncuși, a
fost găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român. Despre expoziție, Virgil
Nițulescu, managerul Muzeului, ne-a declarat:

Expoziția pe care mie îmi place s-o denumesc, Oglinzile lui
Brâncuși sau Oglinzi despre Brâncuși, nici nu știu cum să traduc mai bine
titlul – pentru că, de fapt, titlul original al expoziției este în engleză,
Mirrors of Brâncuși, s-a născut de fapt atunci când România a început
demersurile sale pentru participarea la marele eveniment cultural de la
Bruxelles și din Belgia, care s-a numit Europalia, și la care țara noastră a
participat în perioada 2019-2020 cu un succes deosebit, mai ales prin expoziția
Sublimarea formei curatoriată de marele nostru expert în domeniul acesta
special, Brâncuși, doamna Doina Lemny, de la Muzeul de Artă Modernă din Paris.

Atunci s-a născut și ideea aducerii lui Brâncuși, cumva, pe calea unor mijloace
de expunere mai la îndemâna tinerilor de astăzi, prin instalații multimedia, la
o capacitate de înțelegere a mesajului marelui nostru sculptor potrivită, aș
spune, cu așteptările unui public cosmopolit, și în general foarte tânăr, așa
cum este publicul din Bruxelles, practic capitala Uniunii Europene. Acest
proiect a fost ulterior prezentat Ministerului Culturii pentru finanțare în
cadrul unui program RO-cultura, cu sprijin obținut prin granturile oferite de
Spațiul Economic European Norvegia-Islanda-Liechtenstein, celebrele, ca să spun
așa, fonduri norvegiene, și a obținut finanțarea necesară și un parteneriat
chiar cu o organizație din Norvegia, Muzeul Național al Țăranului Român fiind
primul muzeu din România, prima instituție din România care găzduiește această
expoziție.

Abordând
noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale
artistului, expoziția a oferit o prezentare dinamică a unor întâmplări din
viața lui Brâncuşi, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și
trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. Organizatorii au
declarat că speră că, la finalul experienței, vizitatorul va fi reușit să
capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor. Proiectul a pornit de
la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar
care a avut aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre
Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul.

Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de
interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație. Expoziția
a dispus de o scenografie amplă, în care vizitatorul a putut experimenta cum e
să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, a putut să se oglindească la propriu
într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și
a putut viziona un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne,
cu informații concise, alese cu grijă.

Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir
logic în care am pus cap la cap conceptele cu opera Brâncuși și nevoile
publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o
asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în
care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar
sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se
astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă,
declara curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.

Managerul
Muzeul Național al Țăranului Român, Virgil Nițulescu, ne-a împărtășit câteva
gânduri despre posibila interacțiune a publicului mai mult sau mai puțin avizat
cu opera lui Constantin Brâncuși:

Este o expoziție nu cu opere ale lui Brâncuși, pentru că ele
sunt atât de rare în România încât, practic, nu pot fi itinerate, ele nu se
află decât la Muzeul Național de Artă al României și la Muzeul de Artă al
Olteniei din Craiova, dar putem, prin intermediul acestei expoziții, să facem o
incursiune în universul brâncușian, încercând să înțelegem opera lui, sigur,
fără o abordare foarte savantă a acesteia, este vorba despre o expoziție care
se adresează, cum am spus, unui public poate mai puțin pregătit pentru o
înțelegere superioară a rădăcinilor operei lui Brâncuși, cel care a fost numit
critici inventatorul sculpturii moderne.

Este vorba despre o punere în
context a operei lui Brâncuși, pentru, n-aș spune doar pentru România, ci
pentru lumea de astăzi din 2021. Și eu unul sunt foarte bucuros că și prin
această expoziție se fac eforturi ca opera genialului sculptor Constantin
Brâncuși să fie adusă mai aproape de publicul obișnuit, de cel care nu intră
neapărat foarte des în muzee, dar care s-ar putea să fie interesat de niște
evenimente culturale care încearcă să aducă o lumină contemporană asupra unei
opere deja clasicizate.