Matei Vişniec, preşedinte de onoare al Târgului Internaţional de carte Gaudeamus
Preşedintele de onoare al Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură 2017, dramaturgul şi jurnalistul Matei Vişniec, a afirmat, în deschiderea salonului, că România este extrem de competitivă pe plan cultural.
Corina Sabău, 23.12.2017, 14:37
Preşedintele de onoare al Târgului Internaţional
Gaudeamus – Carte de Învăţătură 2017, dramaturgul şi jurnalistul Matei Vişniec,
a afirmat, în deschiderea salonului, că România este extrem de competitivă pe
plan cultural şi a apreciat alegerea Uniunii Europene în calitate de invitat de
onoare al Târgului Internaţional
Gaudeamus. România are o şansă şi şansa aceasta este cultura, a afirmat
dramaturgul Matei Vişniec, în cadrul dezbaterii Europa teatrului şi a
scriitorilor – circulaţia valorilor artistice ca fundament al Europei,
susţinută la standul Acasă, în Europa. Matei Vişniec s-a remarcat în anii ’80 ca poet,
apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, au
fost interzise pe scenele româneşti. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte
în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în
limba franceză apar la edituri ca Actes Sud – Papiers, L’Harmattan, Lansman,
Crater, L’Espace d’un instant, iar numele său figurează pe afişe teatrale în
peste 30 de ţări. În ultimii ani Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier.
Omul-pubelă. Femeia ca un cîmp de luptă (2006), Sindromul de panică în
Oraşul Luminilor (2009, roman distins cu Premiul revistei Observator
cultural), Domnul K. Eliberat, Cabaretul cuvintelor (2012), Negustorul de
începuturi de roman (2013, volum distins cu Premiul Augustin Frăţilă pentru
cel mai bun roman, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi şi Premiul
liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, în cadrul Festivalului
Internaţional de Literatură şi Traducere, Iaşi), Iubirile de tip pantof.
Iubirile de tip umbrelă (2016) sunt câteva dintre acestea. În cadrul Târgului
Internaţional Gaudeamus, Criticul Ion Bogdan Lefter a vorbit despre
complexitatea sa artistică . În primul rând poet, cu o
marcă foarte personală pe care o dezvoltă apoi în dramaturgia sa. De asemenea
prozator, un foarte important prozator. Un autor care prin efortul lui de a ne
propune la doi, trei ani încă un roman nou, cele mai recente apărute la editura
Polirom, şi-a câştigat prin arta sa prozastică un nou segment de cititori.
Pentru că amatorii de teatru sunt, în general, mai mulţi decât cititorii de
pozie, iar cei de roman sunt cei mai mulţi, dovadă şi preluarea a tuturor
volumelor de proză semnate Matei Vişniec în colecţia de larg tiraj a Editurii
Polirom, Top 10 +. Iar proza lui Matei Vişniec poartă aceeaşi marcă, amprentă personală pe
care o au atât poezia, cât şi dramaturgia lui din anii 80.
Înregistrarea care urmează a fost făcută la
standul editurii Polirom, unde Matei Vişniec a ţinut o pledoarie în favoarea
romanului. Unul dintre motivele pentru care scriu roman este
că genurile literare pentru mine sunt aşa, ca nişte copii, le iubesc pe toate,
poezie, eseu, roman, teatru. Mai ales poezia m-a crescut, teatrul m-a format,
romanul m-a diversificat. Dar am scris la un moment dat roman şi pentru că eram
într-un fel frustrat de faptul că piesele mele, pentru a ajunge la public, au
nevoie de intermediari. Au nevoie de un director de teatru, de un regizor, de
actori, de scenografi. Şi aceşti intermediari au început să mă neliniştească la
un moment dat, nu mi-a plăcut ideea că tot timpul urma să depind de ei. Îmi
plăcea ideea să scriu dar fără a avea nevoie de intermediari. Aşa că am scris
roman şi din dorinţa de a crea o legătură directă între mine şi cititori.
Şi tot în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus
– Carte de Învăţătură, o pledoarie în favoarea lecturii. Matei Vişniec: Pot să vă spun că,
dacă veţi lua o carte în mână şi veţi citi poezie, teatru, roman sau literatură
de bună calitate, veţi deschide în sufletele dvs. ferestre pentru alţii şi veţi
deveni ferestre deschise spre umanitate, spre imaginaţie, spre libertate. Cred
că într-o ţară libertatea poate fi măsurată, cu siguranţă există aşa un
instrument de măsură. Şi mai cred că şi gradul de civilizaţie al unei ţări
poate fi măsurat prin capacitatea de a iubi literatura, arta, teatrul. Câtă
literatură, atâta libertate. Dacă nu îi învăţăm pe copiii noştri să deschidă o
carte şi să se apropie de literatură, să-şi spună poveşti, riscăm să îi
transformăm în nişte mutanţi. Aici, la Târgul Gaudeamus, văd foarte mulţi copii
şi profesori care i-au adus pe elevii lor. Este un fel de târg al cărţii, dar
şi al educaţiei şi este totodată un loc în care trebuie să ne propunem această
reflecţie: cum menţinem educaţia copiilor noştri pentru a nu-i transforma din
oameni care gândesc în consumatori. Este atât de important să rămânem cetăţeni
cu spiritul critic şi nu consumatorii unei societăţi de consum pe care am
visat-o dar care nu ştiu dacă merge în cea mai bună direcţie.
Numeroase
premii i-au răsplătit lui Matei Vişniec activitatea de scriitor român, dar şi
de scriitor de expresie franceză. În România, Matei Vişniec a obţinut Premiul
Uniunii Scriitorilor Premiul Academiei Române, precum şi premiul Uniunii
Teatrale din România (UNITER) pentru cel mai jucat autor român. În Franţa i s-a
decernat de mai multe ori Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru
de la Avignon, Premiul european acordat de Societatea Autorilor şi
Compozitorilor Dramatici (în 2009), precum şi Premiul de literatură europeană
Jean Monnet (în 2016).