Gala Premiilor Observator Cultural

Cea de-a XIII-a ediție a Galei Premiilor Observator Cultural s-a desfăşurat pe 9 aprilie 2019, la Teatrul Odeon.

Corina Sabău, 27.04.2019, 14:33

Cea de-a XIII-a ediție a Galei Premiilor Observator
Cultural s-a desfăşurat pe 9 aprilie 2019, la Teatrul Odeon. Cu ocazia acestui
eveniment l-am invitat pe Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct al revistei
Observator Cultural, la o discuţie despre cea mai recentă Gală, despre
literatură română actuală şi prezenţa ei la marile occidentale. Una din
noutăţile Galei Premiilor Observator Cultural din acest an este Observator
Universitas, un premiu acordat de studenţi ai facultăţilor de litere unui volum
de poezie.

Discuţia a pornit însă de la Premiul Observator Lyceum, ajuns la cea
de-a patra ediţie și jurizat anul acesta de elevi de la Colegiile I.L.
Caragiale, George Coşbuc, Iulia Hasdeu, Gheorghe Lazăr, Mihai
Viteazul, Sf. Sava, Gheorghe Şincai, Tudor Vianu din Bucureşti.
Observator Lyceum este un proiect inițiat în 2016 de revista Observator
Cultural – cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române – pe modelul
prestigiosului premiu francez Goncourt des Lycéens. Scopul proiectului este de
a crea o platformă de comunicare între scriitorii români contemporani și
cititorii tineri, din dorința de a-i apropia de literatura română și de a le
cultiva pasiunea pentru lectură.

Ovidiu Șimonca: A
fost din nou o experienţă foarte interesantă, elevii implicați în jurizare au
venit în redacţia Observator Cultural şi am discutat toate cărţile nominalizate
la secţiunea Proză. Mă bucur că printre aceşti tineri se află viitori critici
şi cititori profesionişti de literatură română. Trebuie spus că elevii care au
jurizat Observator Lyceum beneficiază şi de îndrumarea unor profesoare
extraordinare, care îi încurajează să citească literatură română contemporană.
În ceea ce privește noutatea acestei ediţii a Galei Obsevator Cultural, premiul
Observator Universitas, am mizat pe studenţi de la Facultăţile de Litere din
ţară, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai (Cluj- Napoca),
Universitatea Al.I. Cuza (Iaşi) şi Universitatea Lucian Blaga (Sibiu). Ei au
ales dintre cărţile nominalizate o carte de poezie. Aşa că există cititori,
există viitor al literaturii române, există şi ofertă, problema este că ar
trebui să acţionăm şi mai mult la nivel internaţional.

Premiul Observator Lyceum i-a fost acordat
Cristinei Andrei, pentru volumul Matriarhat, apărut la Editura Nemira. Premiul
Observator Universitas i-a revenit lui Robert Gabriel Elekes, pentru volumul O
dronă care să mă vrea în sfârşit doar pe mine, apărut la Casa de editură Max
Blecher. Am vorbit cu Ovidiu Șimonca și despre opțiunea editorilor români de a
miza tot mai mult pe literatura română: Vreau să remarc că opţiunea editurii
Humanitas de a publica tot mai multe cărţi de literatură română este foarte
inspirată. Scriitoarea Andreea Răsuceanu, coordonatoarea colecţiei Scriitori
Români,a selecţionatcărţi foarte bune anul trecut şi continuă să publice
literatură de foarte bună calitate. În orice caz, această concurenţă între
editurile Humanitas, Nemira şi Polirom este o concurenţă benefică, înseamnă că
editorii mizeazătot mai mult pe literatura română. Urmărind aparițiile de până
acum, cred că vom avea un an bun în ceea ce priveşte oferta literară, cu multe
cărţi care vor fi cumpărate şi comentate. De fapt, un an foarte bun în acest
sens a fost şi 2018.

Literatura
română este tot mai bogată, cititorii şi editorii o apreciază tot mai mult,
important este să fie mai mult promovată şi tradusă, consideră Ovidiu Şimonca. Cu
alte cuvinte, ar fi necesară o mai mare implicare a editorilor români, o
încercare de a găsi traducători profesioniști care să se implice în traducerea
literaturii române. În felul acesta am putea ajunge să contăm pe piaţa internaţională.
Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct al revistei Observator Cultural:

Anii trecuţi
am avut traduceri din scriitorii români mai ales în limbile germană şi
spaniolă, traduceri foarte bine primite de critica literară din străinătate. Mă
refer mai ales la romanul Dimineaţă pierdută, tradus în limba germană de Eva
Ruth Wemme şi publicat de editura germană Aufbau, şi la succesul pe care l-au
avut cărţile lui Mircea Cărtărescu, Orbitor şi Solenoid, în America Latină şi
Spania. De fapt, Orbitor a fost şi declarat Cartea Anului 2017 în Spania.

Aş
menţiona şi succesul pe care îl au în Germania cărţile Norei Iuga, cronicile
elogioase care s-au scris pe marginea lor sunt o dovadă. Numai că, de cele mai
multe ori, nu prea reuşim să ajungem la marile edituri care dau, până la urmă,
cota unui autor, în ce măsură acel autor contează în contextul literaturii
universale. Înainte de 2007, de intrarea noastră în UE, exista un interes crescând
pentru literatura română, a fost şi momentul în care Institutul Cultural Român
a făcut primul plan de traduceri şi 20 de cărţi care au ajuns la mari edituri,
iar autorii români au fost prezenţi la mari târguri de carte, Leipzig, Londra,
Paris. În acest moment, senzaţia mea este că marile edituri europene, cu mici
excepţii, nu prea publică autori români.

La cea de-a XIII-a Gală a Premiilor Observator
Cultural Premiul Gheorghe Crăciun pentru Opera Omnia i-a fost acordat
poetului, prozatorului, dramaturgului şi traducătorului Constantin Abăluţă. La
secțiunea Proză, Premiul revistei Observator cultural i-a revenit Gabrielei
Adameşteanu, pentru romanul Fontana di Trevi, apărut la Editura Polirom. La
secțiunea Poezie premiul a fost acordat ex aequo lui Cosmin Perța, pentru
cartea Cântec de leagăn pentru generaţia mea, care a văzut lumina tiparului la
Editura Paralela 45 şi lui Vasile Leac, pentru Monoideal, Editura Nemira.