Figuri universitare și patrimoniu bucureștean

Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Universitatea din București propune publicului larg expoziția „Figuri universitare și patrimoniu bucureștean. O istorie comună” la Palatul Suțu din centrul capitalei, până la finalul lunii martie.

Ion Puican, 22.03.2025, 12:30

Această expoziție de excepție reunește două colecții, una aparținând Muzeului Municipiului București și cealaltă Muzeului Universității din București (UB), aducând în fața vizitatorului două povești care se intersectează și dialoghează: pe cea a gravorilor de medalii și cea a colecționarilor. Despre expoziție am stat de vorbă cu Florentina Nițu, conf. univ. dr. Florentina Nițu, Facultatea de Istorie – Universitatea din București:

„Ne-am propus prin această expoziție să depănăm povești, pentru că spațiul ne-a inspirat. Povești despre profesorii și studenții Universității din București, văzuți în relația lor cu spațiul și patrimoniul bucureștean. De-a lungul celor mai bine de 150 de ani de când Palatul Universității leagă, în mod simbolic o tradiție a învățământului superior în jurul rămășițelor Mănăstirii Sfântul Sava. În 2024, UB a sărbătorit 160 de ani de la momentul înființării sale, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza din 4-16 iulie 1864. Și ne-am propus cu această ocazie să facem mai larg cunoscute întâmplările faste și mai puțin faste, în cei 150 de ani avem și un interval de circa 40 de ani de comunism, și chiar, de ce nu, să aducem modele de viață și carieră în fața celor interesați în vremuri nu tocmai calme și în care tinerii se întreabă, sper, în ce direcție să-și îndrepte parcursul profesional. Pentru că, pe măsură ce citim despre profesorii și studenții Universității din București, îi simțim, pe de o parte, contemporani cu noi prin eternele provocări ale vieții, dar, în egală măsură, printre acești profesori sunt atât de multe figuri excepționale … Nu doar pe plan național, cât mai ales pe cel internațional.”

Curatorul Florentina Nițu ne-a dat câteva detalii și despre legăturile dintre Muzeul Municipiului București și Universitatea din București, în special despre figura medicului George Severeanu (1879-1939), unul dintre întemeietorii radiologiei medicale românești și un pasionat colecționar de antichități:

„Legăturile Universității din București cu Muzeul Municipiului București nu sunt doar unele de geografie urbană, prin proximitatea celor două spații. Pentru că, dacă mergem pe firul poveștilor despre care vorbeam mai devreme, ne unește preocuparea pentru figura lui George Severeanu, profesor al Facultății de Medicină, care până în 1948 a fost parte a Universității din București și, în egală măsură, Severeanu a devenit directorul Muzeului Bucureștilor începând cu 1931. În plus, colecția de medalii a Muzeului Universității din București se completează atât de fericit cu cea a Muzeului Severeanu, încât părea aproape un imperativ să punem împreună informațiile și să le transmitem mai departe publicului.”

Florentina Nițu ne-a vorbit și despre medaliile celor două colecții adunate în expoziția de la Palatul Suțu:

„Din păcate, nu avem foarte multe informații despre toți gravorii de medalii care ne-au lăsat urme prin aceste obiecte comemorative și de înaltă apreciere. Totuși, trebuie spus că obiectele aparținând celor două colecții ne vorbesc despre o artă expresivă, despre semnificații și valori, iar acest simbolism este dat nu doar de reprezentările de pe medalii, dar și de înțelegerea gestului care stă în spatele realizării lor, … Sunt printre ele și medalii care marchează ridicarea unor construcții sau monumente: palatul Universității, căminul studenților în medicină, Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu, după cum sunt altele care marchează existența unor societăți sau unor momente științifice importante desfășurate la București și la Universitatea din București. Medaliile acestea poartă fie semnătura unor ateliere importante în epocă, din București și Iași, dar și pe cea a unor gravori renumiți. Colaborarea cu sculptori importanți ai epocii contribuie și ea la creșterea valorii artistice a acestor obiecte, pe care noi le-am selectat și le-am expus.”

Cum transmite expoziția „Figuri universitare și patrimoniu bucureștean” relația dintre spațiul universitar și orașul București?

 „Dincolo de textele panourilor care prezintă contextul în care se derulează acțiunea acestor personaje, cred că cea mai vie imagine a acestei relații este reprezentată de o hartă a Bucureștilor anilor 30, pe care am marcat adresele identificate până acum ale unora dintre cei mai cunoscuți profesori ai Universității. Cele 55 de adrese selectate de noi și așezate pe hartă dau o frumoasă imagine despre geografia universitară bucureșteană și ne permit să evadăm în memoria epocii….

Expoziția pe care o propunem are mai multe straturi de lectură. Așadar, dincolo de a vedea obiectele și de a citi informațiile, putem să interacționăm mult mai divers. Pe de o parte, acea hartă a locuirii profesorilor universității are atașat un QR cod care trimite la un mic formular care ne ajută pe noi să identificăm și alte străzi bucureștene unde au locuit profesori ai Universității sau străzi care poartă numele acestor profesori. …

Și, nu în ultimul rând, ceva ce ne-a plăcut foarte mult în Sala Expoziției și am încercat să valorificăm, am folosit oglinda mare de epocă pe care o vede la început vizitatorul pentru a proiecta pe ea timpul – prin câteva versuri ale lui Ion Barbu, care a fost și student al Universității din București, al Facultății de Științe.”