Festivalul Naţional de Teatru 2019 – 30 de ani de libertate

Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Teatru este dedicată celor 30 de ani de libertate în România

Monica Chiorpec, 26.10.2019, 14:25

Ediţia din acest an a Festivalului Naţional de Teatru este dedicată celor 30 de ani de libertate în România. Evenimentele din decembrie 1989 au zguduit întreaga societate, redându-le românilor, între altele, dreptul la libera exprimare în domeniul şi prin intermediul artelor. Indiferent de momentele pe care o societate le traversează, cultura reprezintă un reper, iar teatrul celebrează astăzi redobândirea dreptului la cultură. În deschiderea Festivalului Naţional de Teatru 2019, Marina Constantinescu, director al evenimentului, a dedicat o prima întâlnire cu publicul festivalului vocilor libertăţii de la Radio Europa Liberă. „Este datoria noastră morală, la această ediţie pe care o dedicăm celor 30 de ani de libertate de la 1989, de la tot ce s-a întâmplat până atunci. Astăzi, am simţit nevoia să facem o reverenţă în faţa celor care au rezistat, care ne-au prezentat realitatea în care trăiam şi despre care nu ştiam, ne-au învăţat, poate înainte puţin, ce înseamnă libertatea interioară şi demnitatea. Probabil că foarte mulţi s-au întrebat de ce un festival de teatru se ocupă de aşa ceva. Noi ne ocupăm de multe, de mulţi ani încoace, dar ne ocupăm şi de datoriile morale pe care le avem. Aceasta este o datorie morală.„

A răspuns invitaţiei Marinei Constantinescu şi E. S. Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, care a ţinut să sublinieze importanţa pe care Radio Europa Liberă a avut-o pentru românii care îndurau comunismul. De asemenea, Excelenţa Sa a amintit şi de redeschiderea în România a Radio Europa Liberă. „Este celebrarea amintirilor dumneavoastră despre Radio Europa Liberă şi a rolului pe care acest post l-a jucat în acei ani amari, înainte de ceea ce s-a petrecut acum 30 de ani, în 1989. De asemenea, aduceţi un omagiu muncii tuturor angajaţilor şi directorilor, dar şi Guvernului Statelor Unite ale Americii, care au oferit serviciul în limba română prin Radio Europa Liberă în toţi acei ani ai Războiului Rece. Nu pot pretinde că aş cunoaşte influenţa sau impactul pe care serviciul român al Radio Europa Liberă l-a avut în România, deşi Ambasadorul Hurezeanu mi-a spus că, la acel moment, până la 90% dintre românii care deţineau un aparat de radio ascultau Europa Liberă. Anul trecut, am fost extrem de bucuros să aflu că organismul guvernamental care sprijină Radio Europa Liberă, din Washington D.C., a decis să redeschidă acest post de radio aici, în România.”

Emil Hurezeanu, diplomat şi fostă voce a serviciului român de la München, despre apariţia şi obiectivul principal al Radio Europa Liberă „Acest post american a fost înfiinţat aproape la începuturile Războiului Rece, la München, cu centrala din Parcul Englezesc, şi cu birouri la Paris, pentru anumite ţări care aveau redacţii culturale – cum era cazul României, cu Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca -, şi la Washington, pentru corespondenţe politice. A fost postul înfiinţat de către reprezentanţii ideologiei de conţinere şi de împiedicare a avansării comunismului, de păstrare a unei oarecare normalităţi prin informaţie şi prin racordarea ţărilor din Pactul de la Varşovia la informaţia occidentală.”

Într-o lume în care necunoaşterea şi frica se manifestau în cele mai sinistre moduri, vocile jurnaliştilor Europei Libere ofereau informaţia reală, care trecea prin intermediul undelor radio şi în interiorul graniţelor închise ale României. Neculai Constantin Munteanu a fost una dintre aceste voci. Cu prilejul deschiderii Festivalului Naţional de Teatru 2019, acesta şi-a rememorat activitatea la Radio Europa Liberă din anii 80. „Nu suntem decât două dintre vocile nopţii care au ţinut România atentă şi încordată vreme de aproape 50 de ani. Noi nu am participat acolo decât în ultimii 14 ani, în anii cei mai grei ai României, şi am ţinut steagul sus până la închiderea Europei Libere. Trebuie să vă spun că am avut un nucleu dur de ascultători, oameni care ne ascultau încă din anii 50-60, oameni care au fost fanii lui Cornel Chiriac. După 1980, Europa Liberă a fost parte integrantă a vieţii şi a actualităţii româneşti. Am fost singurii care au putut să vorbească despre ceea ce se întâmpla în România şi am făcut-o cu toate riscurile, pe care ni le-am asumat, conştienţi fiind de pericolele la care ne supuneam.”

După momentul 1989, entuziasmul şi încrederea într-un nou început se manifestau deplin, inclusiv în mediul cultural teatral. Membru UNITER şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, teatrologul George Banu rememorează, tot cu prilejul unei întâlniri cu Marina Constantinescu, emulaţia de la începutul anilor 90. „S-a constituit, pentru mine, o mare prietenie care, după aceea, s-a destrămat puţin. Dar a fost un cerc cu Marcel Iureş, Oana Pellea, Mihai Măniuţiu şi Cipriana Petre. Ne vedeam tot timpul, la un restaurant pe atunci celebru. Într-un fel, aceşti 30 de ani sunt legaţi şi de memoria confirmării unor prietenii, dar şi de apariţia altor prietenii. Aşadar, nu a fost doar o regăsire retrospectivă, ci şi o naştere. Eu am o convingere adevărată, aceea că prietenia are nevoie să fie îngrijită, ca o grădină.”

Aşa cum şi-a obişnuit publicul la fiecare ediţie de până acum, echipa Festivalului Naţional de Teatru a pregătit şi pentru anul acesta o selecţie de neratat pentru iubitorii acestei arte scenice. Catalogul Festivalului Naţional de Teatru 2019, cu selecţia integrală de spectacole prezentate între 18 şi 27 octombrie, dar şi alte informaţii pot fi găsite pe site-ul web fnt.ro.