Expoziția „Cuza 150”
La începutul lunii octombrie 2023 a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României vernisajul expoziției comemorative Cuza 150, 150 de ani de la moartea domnitorului Alexandru Ioan Cuza .
Ion Puican, 30.12.2023, 15:25
La începutul lunii octombrie 2023 a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vernisajul expoziției comemorative Cuza 150”, 150 de ani de la moartea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873). Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. O figură istorică extrem de importantă, controversată și fascinantă, cu o covârșitoare influență în ceea ce avea să devină statul român modern. Cornel Ilie, director adjunct MNIR, creatorul expoziției Cuza 150”, ne vorbește despre ce reprezintă acest eveniment:
Reprezintă, evident, împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza. Dar, așa cum am mai spus și cu alte ocazii, expoziția aceasta nu este o expoziție care să se refere la moartea lui Cuza. Aducem aminte, printre altele, și de acest lucru, dar este o expoziție care se axează mai mult pe viața și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza. Așadar, Cuza 150” practic a fost, dacă vreți, un pretext pentru noi de a-l readuce cumva în atenție pe Alexandru Ioan Cuza, un personaj foarte important al istoriei moderne, de fapt, eu aș spune, al istoriei noastre, fără să îl limitez doar la istoria modernă. Un personaj de numele căruia se leagă un moment extrem de important Unirea Principatelor Române. Și apoi se leagă o serie de evenimente și de acțiuni care au contribuit într-un mod esențial la ceea ce avea să devină România modernă.
Expoziția noastră nu este o expoziție doar despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Sigur că o bună parte a expoziției se axează pe acest aspect, dar este o expoziție care vorbește și despre omul Cuza. Mă gândeam, la un moment dat, că un titlu alternativ al expoziției, mie, personal, mi-ar fi plăcut mai mult acela ar fi fost Cuza om și domn”, pentru că, dincolo de orice altceva, Alexandru Ioan Cuza a fost și el om cu tot ceea ce caracterizează un om: cu calități, cu anumite defecte, cu slăbiciuni, cu pasiuni, cu oameni care l-au înconjurat, unii de o calitate mai bună, alții de o calitate mai îndoielnică și care au avut și unii și alții impact asupra domniei sale, asupra acțiunilor sale. De aceea, cei care vor veni să vadă expoziția îl vor regăsi pe Alexandru Ioan Cuza în aceste ipostaze.”
Cum ilustrează expoziția cele două ipostaze în care este prezentat Alexandru Ioan Cuza – cea de domnitor, de om politic și aceea de om în viața privată? Cornel Ilie:
Am încercat să ilustrăm aceste două aspecte printr-o serie de obiecte de patrimoniu, zicem noi foarte interesante, care să ne povestească, de exemplu, despre familia lui Alexandru Ioan Cuza, despre părinții lui și ascendența acestuia, care să ne povestească despre Cuza înainte de a fi domnitor, să ne povestească despre Alexandru Ioan Cuza diplomatul, să ne vorbească despre Cuza militarul, pentru că, așa cum vor vedea cei care vor veni în expoziție, Alexandru Ioan Cuza apare în toate portretele care au rămas numai în uniformă militară. Deci el nu apare în costum civil niciodată, el apare doar în uniformă militară.”
Ce pot vedea vizitatorii în cadrul expoziției Cuza 150”? Creatorul expoziției ne face o scurtă trecere în revistă a câtorva obiecte din cadrul acesteia:
Sigur că sunt anumite obiecte-simbol, aș putea să le numesc, cum sunt cele două tronuri, tronul lui Alexandru Ioan Cuza și tronul doamnei Elena Cuza, tronuri care au fost folosite și de domnitorul Carol și de doamna Elisabeta până în 1881, la momentul încoronării celor doi ca rege și regină ai României. Este și frumosul portret oficial al lui Alexandru Ioan Cuza, pe care îl știe toată lumea din cărțile de istorie, realizat de Carol Popp de Szatmari. Este poate cea mai importantă pictură dedicată Unirii Principatelor, cea realizată de Theodor Aman, în care am căutat să deslușim toate personajele aflate acolo și cei care vor veni în expoziție vor putea să și asocieze chipul respectiv cu un nume și să știe cum îi chema pe cei care au contribuit la realizarea unui act atât de important cum a fost cel al Unirii Principatelor.
Sunt obiecte care ne vorbesc despre, de exemplu, reforma agrară, care a fost un moment foarte important, nu numai pentru că a însemnat acea împroprietărire a țăranilor, ci a fost un moment care a generat niște schimbări foarte importante în viața politică a țării. Sunt obiecte care amintesc de înființarea celor două universități din Iași și în București, primele universități. Sunt obiecte foarte interesante care amintesc despre implementarea sistemului unic de măsuri și greutăți, pentru că până atunci era un haos total, fiecare provincie folosea tot felul de unități de măsură. Sunt obiecte care ne amintesc despre reforma militară, despre, să zic așa, premierele atât de importante înregistrate în timpul domniei lui Cuza.
Au fost înființate tot felul de instituții absolut esențiale pentru evoluția ulterioară a României, instituții de cultură, academii de științe, institute de arte frumoase, Institutul de Statistică la 1860, când s-a realizat, de altfel, și primul recensământ al României. Avem aici prima armă produsă în România, la Manufactura de Arme a României. Sunt apoi lucruri care, așa cum am spus, ne vorbesc de viața lui personală. Sunt obiecte care ne vorbesc de doamna Elena Cuza, de relația pe care a avut-o cu aceasta, dar sunt și obiecte care ating un subiect oarecum tabu, acela al relației pe care el a avut-o cu Maria Obrenovici.”
În final, Cornel Ilie ne împărtășește o credință personală asupra expoziției de la MNIR:
Este o expoziție care, zic eu, că are cumva o altă abordare față de ceea ce poate se așteaptă cineva care a mai văzut expoziții despre Cuza sau a mai luat parte la diferite evenimente. Este o expoziție care cred că merită văzută, fie și prin prisma faptului că am adus laolaltă obiecte de la multe muzee din țară. Cred că vizitatorii ar putea să vină să vadă și să înțeleagă cu adevărat această personalitate complexă, interesantă și fără discuție, o personalitate de admirat a istoriei noastre, tocmai prin prisma faptului că a fost un om și un domn.”
