Bistriţa culturală
De şapte ani, în fiecare lună iulie, Poezia e la Bistriţa. Şi nu numai poezia.
Corina Sabău, 11.06.2016, 09:51
De şapte ani, în fiecare lună iulie, Poezia e la
Bistriţa. Şi nu numai poezia. Pe durata fiecărei ediţii a Festivalului
Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră Poezia e la Bistriţa au loc lecturi publice, lansări,
concerte, spectacole de teatru, dezbateri care animă viaţa culturală a
Bistriţei, dovedind că nevoia de literatură, nevoia de a-i întâlni pe scriitori
în carne şi oase este cât se poate de reală, cu toate că România nu are, ca
alte spaţii culturale, tradiţia lecturilor publice. Cum spuneaun
obişnuit al festivalului, este uimitor cum reuşesc trei oameni -directorul
festivalului, Gavril Ţărmure, şi cei doi scriitori selecţioneri, Marin
Mălaicu-Hondrari şi Dan Coman -să transforme un oraş.
După una dintre primele
ediţii ale festivalului, scriitorul Mircea Cărtărescu spunea: Nu am avut
foarte mari aşteptări; însă aşteptările mele, chiar dacă ar fi fost mari, au
fost depăşite de festival. Mi-am învins toate timidităţile şi, spre surpriza
mea, am comunicat foarte bine cu oamenii şi am câştigat mult. Spuneam şi pe
scenă: am acum o imagine mult mai bună a ce se petrece în poezia românească.
Marin Mălaicu-Hondrari, selecţioner al Festivalului Internaţional de Poezie şi
Muzică de Cameră Poezia e la Bistriţa.
Pe Mircea Cărtărescu chiar îl cred când spune
asta, pentru că mi-amintesc foarte bine ediţia la care a fost invitat, spre
deosebire de alţi poeţi, el a stat la toate lecturile şi i-a ascultat pe toţi
poeţii, fie ei foarte tineri sau colegi de generaţie. Chiar a fost foarte atent
la toate lecturile. Ideea noastră, a scriitorului Dan Coman, a domnului Gavril
Ţărmure, directorul festivalului, şi a mea, a fost de a aduce poeţi din toate
generaţiile, de a încerca în fiecare an să realizăm o panoramare a poeziei
române contemporane, în care să-i includem mai ales pe cei care au deja cel
puţin un volum publicat. De exemplu, anul acesta sunt invitaţi la festival
poeţi care ne-au propus noi cărţi de poezie, în 2015 sau chiar anul acesta, în
2016.
Cu
fiecare ediţie, Festivalul
Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră Poezia e la Bistriţa a crescut.
Mai multe spectacole de teatru,
lecturi în penitenciar, dialoguri despre literatură, cel din Plan B Club Café devenit deja
tradiţional, evenimentele organizate de Institutul Blecher, clubul de lectură
condus şi moderat de Claudiu Komartin, un club pe unde au trecut spre o sută
cincizeci de scriitori români de azi, din toate generaţiile literare, de la
şaizecişti la post-douămiişti încă nedebutaţi. De câteva ediţii, poeţii au ca
invitat şi un prozator, iar în 2013, evenimentul a avut prima sa editie
internatională, unde au susţinut lecturi de poezie Constantin Acosmei, Daniel
Bănulescu, Andrei Bodiu, Marius Chivu, Vladimir Đurišić (Muntenegru), Gabi
Eftimie, Jan Mysjkin (Belgia), Mihail Gălăţanu, Adela Greceanu, István Kemény
(Ungaria), Vlad Moldovan, Ion Mureşan, Ştefan Manasia, Henrik Nilsson (Suedia),
Enrique Nogueras (Spania), Florin Partene, Ioan Es. Pop, Oana Văsieş. Anvergura
internaţională pe care a căpătat-o în timp festivalul a venit de la sine, n-a fost de la început pe
agenda organizatorilor. Marin Mălaicu-Hondrari, unul din selecţionerii
Festivalului Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră Poezia e la
Bistriţa.
Când am
pornit, ştiam doar că ne-ar plăcea foarte mult să putem oferi poezie publicului
din Bistriţa şi nu numai, pentru că la festival vin oameni şi din alte zone ale
ţării. Nu ne-am gândit niciodată că vom ajunge să putem invita poeţi străini şi
nici nu-am gândit că-şi vor oferi colaborarea profesionişti care să ne ajute.
Să facă traduceri pentru festival, cum a făcut Florin Bican, care ne-a ajutat
foarte mult şi ne va ajuta şi anul acesta. E un semn care îmi dă foarte multă
încredere, se pare că dacă faci lucrurile cum trebuie, nu în pripă, şi nu faci
concesii, poate ieşi bine. Festivalul a crescut, este adevărat, şi a fost
foarte bine primit in presa culturală şi în spaţiul cultural european. De
exemplu ne-am creat o legătură trainică cu Flemish Literature Fund, care
sprijină participarea unui poet olandez la festivalul de la Bistriţa în fiecare
an. Iar începând cu anul acesta sper să continuăm colaborarea cu Ambsada SUA,
care la această ediţie ne-a ajutat să aducem doi poeţi din SUA.
Cum se vede poezia
română actuală din perspectiva atât de animată a Festivalului Internaţional de Poezie şi Muzică
de Cameră Poezia e la Bistriţa ne spune scriitorul şi selectionerul Marin
Mălaicu-Hondrari: Poezia română
actuală arată foarte, foarte bine şi spun asta comparând-o, de exemplu, cu
poezia de limbă spaniolă pe care o pot citi în original. Chiar suntem la cel
mai înalt nivel în momentul de faţă. Sigur, e vorba mai ales de câţiva poeţi
consacraţi, dar şi poeţii tineri vin foarte puternic din urmă, sunt câteva nume
ca Alex Văsieş, care va fi invitat anul acesta la
festival, şi căruia i-a apărut recent, la Cartea Românească, un volum de poeme,
Instalaţia, sau Alina Purcaru, debutantă în poezie, căreia i-a apărut la
editura Cartea Românească volumul de debut. Dacă ne gândim la Ioan Es. Pop sau
la Angela Marinescu stăm foarte bine în poezie. Sigur, asta se vede mult mai
bine când ştii ce se petrece şi în alte culturi, în alte literaturi. Dacă ne
raportăm strict la vânzările cărţilor de poezie, atunci stăm mai puţin bine,
dar pentru că piaţa românesacă de carte este o piaţă care nu funcţioenază
foarte bine. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul prozei. Dar, partea bună a lucrurilor
este că se editează cărţi de poezie, există edituri care au curajul de a edita
cărţi de poezie, ba chiar traduceri. Noi, la editura Charmides, am tradus poeţi
maghiari, poeţi polonezi, iar acum încercăm să scoatem o antologie cu poezia
unui poet spaniol.
