Becoming Landscape – Încercări de a deveni peisaj
Parcul Natural Delta Văcărești este locul din București în care a rămas unul din marile proiecte neterminate din epoca comunismului Lacul Văcărești, dinainte de 1989, respectiv un sistem hidrologic de apărare a Capitalei de inundații.
Ion Puican, 22.10.2021, 11:00
Parcul Natural Delta Văcărești este locul din
București în care a rămas unul din marile proiecte neterminate din epoca
comunismului Lacul Văcărești, dinainte de 1989, respectiv un sistem
hidrologic de apărare a Capitalei de inundații. În anii în care locul a fost
neglijat, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură, chiar în inima
unei capitale europene, cu păsări și mamifere protejate – devenind un ecosistem
specific unei delte. În luna octombrie, în acest parc natural urban a avut loc
un proiect aparte, menit să apropie cetățenii orașului de natură, de regăsirea
naturii și integrarea cu această în mijlocul orașului – Becoming Landscape – O
încercare de a deveni peisaj. Despre proiect am stat de vorbă cu unul dintre
artiștii participanți, Diana Miron, vocal coach, artist de sunet și
compozitoare, despre proiectul în sine, despre cum s-a născut proiectul și
despre cum a ajuns să participe la acesta:
Becoming Landscape este un
proiect multidisciplinar care unește trei tipuri de artă, și anume compoziție
sonoră și muzică contemporană, land art și performance art. Acest proiect este
inițiativa unui grup de teoreticiene și artiste cu expertiză bogată în domeniul
artei contemporane și al experimentului, unde înțelegerea lor conexă se dedică
formării de opinie și formării profesionale pentru artiști emergenți,
interesați de forme noi de expresie, interesați de cercetare de grup, de
experimentul audiovizual și de recontextualizare corporală, sonoră și vizuală. Prima
etapă a proiectului este concentrată în jurul dansului, gestului și mișcării.
De aici vine și inițiativa proiectului, de fapt din proiecte anterioare precum
Techno Fields, în care eu personal, Diana Miron, artist de sunet și
compozitoare, am participat anul trecut, în cadrul cărora am predat cursuri
vocale, de redescoperire vocală timbrală și de tehnici extinse de improvizație
sonoră.
Care a fost contribuția artistică a Dianei Miron
la Becoming Landscape ne spune chiar ea:
Eu, Diana Miron, alături de
compozitorul și sound designer-ul Laurențiu Coțac, am creat această lucrare
numită Harmony of Disaster, o lucrare de muzică clasică contemporană, care a
înglobat peisajul sonor al Deltei Văcărești. Întâlnirile repetate, în Parcul
Natural Văcărești, ne-au inspirat foarte mult, fie că a fost vorba despre
muzică contemporană sau land art sau performance art, și ne-au oferit un mediu
fertil, atât sonor cât și vizual, pentru a genera lucrări complet noi pentru
spațiul artistic românesc, dar și internațional. Întins pe durata a trei luni,
care au inclus zile de cercetare, de repetiții și evenimentele cu public propriu-zise,
ținând de asemenea cont de actualele restricții privind desfășurarea
activităților în aer liber, am considerat că este oportună mutarea practicilor
în exterior, în natură, unde distanțarea fizică a fost posibilă și astfel
publicul a fost bucuros să participe, să ni se alăture. Am fost extrem de
uimiți să vedem cât de mare și cât de pozitiv este răspunsul oamenilor după
eveniment. Eu vorbesc din perspectivă proprie, acum, pentru că am luat parte la
concertul Harmony of Disaster – care s-a desfășurat la marginea digului de
beton, care a acționat precum un amfiteatru brutalist, cu aceste dale de beton
de pe marginea digului, devenind gradene pentru public. La performance, oamenii
ne-au spus că au simțit o atmosferă complet specială, că au fost transportați,
că au trecut printr-un portal. Evident că foarte puțini au mai auzit astfel de
muzică cântată în aer liber și într-un spațiu unic, așa cum este Parcul Natural
Văcărești.
În final, Diana Miron ne-a mărturisit:
Vrem să ducem mai departe această
colaborare, pentru ca ea să devină un ansamblu de mari dimensiuni – eu și
Laurențiu Coțac avem această idee de a forma o primă orchestră de muzică
contemporană în România, așa cum în multe alte țări există, simțim că și noi
avem nevoie de așa ceva, avem nevoie de cultură, avem nevoie de cultură
alternativă și de creativitate susținută și de către autorități, și de către
programele culturale, pentru a contribui la dezvoltarea calității vieții
într-un oraș metropolă așa cum este Bucureștiul, dar și pentru a ne deschide
mințile și perspectivele.