Actorul Levente Molnar la Gala Oscar
La această oră, foarte multă lume ştie deja că lungmetrajul maghiar Son of Saul/ Fiul lui Saul este cel care a câştigat anul acesta Premiul Oscar la categoria cel mai bun film într-o limbă străină, pe lângă alte 43 de premii şi 37 de nominalizări.
Luana Pleşea, 12.03.2016, 10:11
La această oră, foarte multă lume ştie
deja că lungmetrajul maghiar Son of Saul/ Fiul lui Saul este cel
care a câştigat anul acesta Premiul Oscar la categoria cel mai bun film într-o
limbă străină, pe lângă alte 43 de premii şi 37 de nominalizări. Filmul se
bucură de ceva vreme de o atenţie deosebită din partea presei din România,
pentru că din distribuţie face parte şi Levente Molnar, interpretul lui Abraham
Warszawski, cel mai bun prieten al personajului principal, Saul Ausländer.
Născut la 10 martie 1976, la Baia
Mare, Levente Molnar este actor la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca,
începând cu anul 2002. Până la Oscar, Fiul lui Saul s-a bucurat deja de
marile premii la Cannes, la Globurile de Aur… După atâta succes, Levente
Molnar încearcă să rămână cu picioarele pe pământ: Toate
schimbările care au intervenit în viaţa mea se leagă de prietenii, de oamenii
din jurul meu. Se leagă foarte mult de munca pe care o fac. Astea-s nişte
momente care au fost deja…Cannes-ul, Globurile… acum, că vorbim de Oscar…
sunt nişte momente. Nu văd motivul pentru care ar trebui să mă schimbe. Aceste
momente sunt nişte motive de bucurie trecătoare. Nu a picat din cer, nu ne-a
picat în poală, nu eu sunt acela în mai mare măsură vinovat pentru asta, ci
regizorul. Este o muncă în echipă, la care am participat şi eu. Nu pot să neg
că nu îmi dă energii sau că nu trec mai uşor peste anumite momente… dar şi
aceste trăiri vor trece şi ceea ce mă ţine cu picioarele pe pământ este că
lucrez, că îmi place să lucrez. La tot ce ni se întâmplă acum, la toată nebunia
asta frumoasă, cu reacţiile oamenilor vizavi de munca noastră, există o zi de
după, unde e normalul, unde e cotidianul, unde este omul. Că nu dintr-o
sărbătorire continuă se compune viaţa.
Levente Molnar este legat de lumea
filmului încă din perioada studenţiei. De altfel, şi acum mai lucrează, din
când în când, în scurtmetraje studenţeşti, pentru că îi place să întâlnească
oameni noi. Chiar de la început, şi-a împărţit cariera între teatru şi film:
Pot să exist în ambele locuri. Îmi place şi teatrul, îmi place şi
filmul. Oferă altceva. Teatrul oferă actorului şansa unei imersiuni, în
condiţii optime, în primul rând în tine, apoi curiozitatea faţă de colegi,
colaborarea, capacitatea de a lucra împreună cu colegii tăi, curiozitatea faţă
de provocările prezentate de un regizor, asumarea de comun acord a acelor
ţeluri, munca asiduă de laborator … astea sunt specifice teatrului. Te poţi
cunoaşte un pic mai bine. În film eşti mult mai singuratic, la un moment dat
chiar şi în timpul pregătirii. Nu întotdeauna ai şansa repetiţiilor atât de
intense, de aprofundate cum se întâmplă la teatru. Îţi cere o doză mult mai
mare de încredere, de adaptabilitate, de randament… Unul e un spital, altul e
o ambulanţă. Şi trebuie să faci operaţia la acelaşi nivel. Ambulanţa e şi în
mişcare, şi pe serpentine….
În calitate de actor angajat al
Teatrului Maghiar de Stat Cluj, Levente Molnar a avut bucuria de a lucra cu mai
mulţi regizori care şi-au pus amprenta asupra carierei sale, însă una dintre
întâlniri este mai specială: Omul care mie îmi dă oxigen în
acest mediu, pe care îl acuz că, de atunci până acum, cel puţin, am ceva, un
pic de a face cu teatrul… nici nu ltiu cum să zic… să lucrez împreună cu domnul
Silviu Purcărete pentru mine este o bulă de oxigen de fiecare dată. Şi asta
începând de la Cumnata lui Pantagruel, când am lucrat prima dată împreună,
sau la Gianni Schicchi sau la Victor sau copiii la putere – astea sunt
spectacolele în care am jucat eu. Şi am această experienţă că e un om în
preajma căruia mă simt liber, îmi place să fac teatru, mă provoacă să gândesc
într-un fel în care mă lasă liber, simt că pot să greşesc în siguranţă.
Viaţa profesională a lui Levente
Molnar nu înseamnă doar actorie în teatru şi film: Se pare că
am şi o venă organizatorică şi asta mă duce către Festivalul Internaţional de
Film Transilvania. Am nişte mici proiecte pe care le realizez în cadrul
festivalului. Sunt două proiecte de suflet. Unul e Mănăştur Open Air. În
momentul în care m-am mutat în garsoniera de serviciu de la teatru, care este
în Mănăştur Sub Pădure, în Cluj, am văzut acel spaţiu verde în spatele
blocului. Şi acel spaţiu e vinovat că eu am decis să rămân acolo. Şi nebunia
frumoasă a lui Tudor Giurgiu, a Oanei Giurgiu, a oamenilor care lucrează acolo,
este că au acceptat această provocare şi de câţiva ani proiectăm filme sus, în
Mănăştur, în aer liber. Şi vin oamenii. Cu colegul meu de la teatru, Aron
Dimeny, am visat odată ceva, şi ne-a fost acceptată ideea. Şi se cheamă 10
pentru film. Sper să fi adus experienţe noi, sper să fi adus şi întâlniri,
oamenii să se fi îmbogăţit… Noi lucrăm foarte mult ca să oferim această şansă.
Programul 10 pentru film îşi propune
să promoveze figuri noi în filmul românesc. 10 dintre cei mai talentaţi actori
din teatru sunt prezentaţi anual, în cadrul TIFF, profesioniştilor din lumea
filmului şi publicului. Pe lângă aceste două proiecte cuprinse în Festivalul
Internaţional de Film Transilvania, în cadrul aceluiaşi festival Levente Molnar
face şi traduceri simultane atunci când este nevoie. În plus, se ocupă de
partea de producţie a Festivalului Internaţional de Teatru Interferenţe,
organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Lucrează şi în producţia de film,
colaborând, printre alţii, cu regizorul Adrian Sitaru la Fixeur şi cu Radu
Mihăileanu la lungmetrajul History of love, ale cărui drepturi de difuzare au
fost vândute recent, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, mai multor
distribuitori din întreaga lume.