2018 – începe o nouă etapă în activitatea CNDB
Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, care susţine, dezvoltă, promovează dansul contemporan şi artele performative din România, se pregăteşte anul acesta pentru mutarea, în 2019, într-un nou spaţiu, mult mai adecvat activităţii sale.
Luana Pleşea, 27.01.2018, 12:24
Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), singura instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului Culturii, care susţine, dezvoltă, promovează dansul contemporan şi artele performative din România, se pregăteşte anul acesta pentru mutarea, în 2019, într-un nou spaţiu, mult mai adecvat activităţii sale. Pregătirile pentru mutarea fizică sunt însoţite şi de proiecte pe măsură, despre care discutăm în continuare.
Anul 2017 s-a încheiat pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, aşa cum se întâmplă de patru ani încoace, cu Gala Premiilor CNDB, gândite pentru a celebra, fără ierarhizare, excelenţa. La această a patra ediţie, echipa CNDB a ales să aducă omagiu unor personalităţi care au construit de-a lungul secolului XX contextul coregrafic contemporan din România. „Pionierii dansului românesc au spart canoane, au emancipat dansul, au fost nişte curajosi”, a spus Vava Ștefănescu, managerul CNDB. Laureaţii Premiilor CNDB 2017, desemnaţi în urma muncii de cercetare făcute de departamentul de specialitate al Centrului, sunt coregrafii şi dansatorii Floria Capsali, Vera Proca-Ciortea, Iris Barbura, Lizica Codreanu, Paule Sybille, Stere Popescu, Gabriel Negri, Esther Maghiar şi Trixy Checais.
Această propunere a prefaţat, într-un fel, ceea ce se va întâmpla anul acesta, dar şi în 2019, în existenţa şi activitatea Centrului, declară managerul Vava Ştefănescu: „A fost o opţiune destul de radicală, pentru că la CNDB se închide o etapă şi începe o alta. Urmează să ne mutăm în 2019 în clădirea dedicată Centrului Naţional al Dansului. Până acum a fost un tip de lucru, un tip de promovare şi de tendinţă de a face vizibil dansul contemporan. De acum, trebuie să ne uităm altfel şi să ne pregătim altfel. Şi cred că se impune un reviriment instituţional sau de atitudine instituţională, mai degrabă, din perspectiva acestui mare moment care va fi mutarea în clădirea de pe Strada Popişteanu 3, adică Sala Omnia. În momentele în care se închide o etapă, fără să vrei, vine cumva într-o logică interioară să te uiţi înapoi. Şi datorită acestor oameni dansul contemporan are un viitor. Am considerat că neapărat trebuie să omagiem acele personalităţi, pe care nu trebuie să le uităm şi cărora trebuie să le trăim, într-un fel, reuşitele, îndrăzneala, curajul, afirmaţiile şi mai ales spargerea limitelor şi a unei stări de tradiţie. Deci, cumva, spiritul acelor omagiaţi este ceea ce urmează să se întâmple la Centrul Dansului. Te uiţi în spate şi, de fapt, vezi în viitor”.
Centrul Naţional al Dansului Bucureşti este producător, gazdă, formator, cercetător, mediator. Care este strategia prin care doreşte să producă schimbare pe toate aceste planuri aflăm tot de la Vava Ştefănescu: „Centrul se va muta în centru şi cred că 2018 şi o parte din 2019 nu vor fi altceva decât o continuă pregătire pentru ca în 2019 să putem chiar deschide porţile într-un sens foarte clar pentru public, cu un mesaj clar, cu o atitudine clară. Acest lucru este extrem de important. De aceea, cred că prima axă a acestei strategii este intensificarea ideilor, dialogurilor şi a prezentărilor publice. Sunt multe proiecte, care vor fi multiplicate şi, dacă nu multiplicate, atunci vor avea o durată mai mare, astfel încât să aibă un impact mai important, sau vor avea nevoie de un efort de vizibilitate şi de implicare a publicului mult mai important decât am făcut-o până acum. Încercăm să multiplicăm reprezentaţiile cu coproducţiile, producţiile sau spectacolele invitate la noi nu numai în Bucureşti, ci şi în ţară. N-am reuşit să deschidem filiale sau „antene” ale CNDB în celelalte oraşe pentru că Ministerul Justiţiei a spus că trebuie să treacă prin Parlament o astfel de hotărâre, ceea ce e interesant. Dar vom deschide acele capete de pod de care avem nevoie şi de care publicul din ţară are nevoie. Ştim cu toţii că nu se poate concentra cultura coregrafică doar la Bucureşti”.
Din aceeaşi strategie face parte şi organizarea de mini-stagiuni în mai multe oraşe din ţară. Pentru început, la Craiova şi Târgu-Mureş. Urmează Iaşi, Cluj, Timişoara şi poate chiar şi Constanţa şi Braşov.
Încheiem cu o privire „de la Centru” asupra dansului contemporan din România. Managerul CNDB, coregrafa Vava Ştefănescu e de părere că arată chiar foarte bine: „Arată mult mai bine decât acum 10 ani. Dar mie mi se pare că a reuşit să se alinieze, însă nu mai reuşeşte să aibă o voce proprie, pe care să şi-o construiască singur. Cu alte cuvinte, lipseşte în gândirea artistică discursul aparte, lipsesc ideile într-adevăr noi sau îndrăzneţe. Este foarte bine că dansul contemporan este invitat peste tot, sunt multe producţii… mult mai multe decât acum patru ani chiar. Au apărut şi festivaluri, şi teatre care produc… E foarte bine! Dar sunt înscrise în aceeaşi estetică cuminte. Faptele îndrăzneţe sau mai problematice încep să-şi piardă din putere, să piardă atenţia publicului. Centrul Naţional al Dansului se străduieşte şi luptă să ofere cadre largi în care public şi artişti să se simtă reprezentaţi. Pe de altă parte, artiştii au misiunea să fie autentici, să lupte să-şi afirme o voce individuală, personală. M-aş bucura să se expună mai mult la riscul de a nu fi aplaudaţi atât de mult, dar de a stârni întrebări, de a stârni dezbateri prin ceea ce fac. Singur Centrul nu va putea niciodată, dar artiştii sunt mai mulţi. Iar publicul este şi mai numeros. Deviza sub care o să ne desfăşurăm toată activitatea şi luptele din 2018 este cea prin care spunem tuturor: „You are the context”. Tu eşti, faci, construieşti contextul. Mi se pare foarte important ca oamenii – public, artişti – să se autoîmputernicească şi să fie conştienţi că au un loc şi un volum în jurul lor şi în funcţie de ei se întâmpă lucrurile. Nu numai la CNDB. Şi în politică, şi în economie, şi în viaţa socială”.