Românii sunt din ce în ce mai interesați să petreacă Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români care aleg să petreacă noaptea de Revelion în stațiunile montane sau în cele balneoclimaterice, la rude, la prieteni sau acasă. Pe lângă bradul de Crăciun, în casa în care este organizată petrecerea de Revelion trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune că aduce noroc. Petrecerea începe, de obicei, la ora 21 şi se încheie spre dimineaţă, iar pe masa festivă de Revelion sunt aduse pe rând aperitive reci şi calde, felul principal, iar la final desert, toate acestea fiind stropite cu băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Desigur, nu lipsește vinul spumant, servit la trecere în Noul An.
Pe platourile cu aperitive se află preparate din carne de porc și brânzeturi. Există și preparate specifice, precum ouăle umplute, salata boeuf și piftia de porc, de pasăre sau chiar de pește. Ouăle umplute sunt, de fapt, jumătăţi de ou care, după fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu frunze de pătrunjel.
Salata boeuf a fost inventată în bucătăriile boierilor din Valahia și are la bază o salată germană, un amestec de carne mărunțită, legume fierte, sfeclă roșie, ceapă, castraveți murați și maioneză. Pentru a pregăti salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită și cartofi în cantități egale, de câțiva castraveți murați și de câțiva gogoșari murați în oțet, de o conservă de mazăre, de câțiva morcovi și de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii și carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie în cuburi foarte mici, la fel ca și castraveții și gogoșarii. Toate acestea se amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subțire de maioneză. Se ornează cu felii subțiri de gogoșari și castraveți, cu rondele de morcov și cu rondele provenite dintr-un ou fiert.
După astfel de aperitive, pe masa festivă de Revelion se vor afla felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe țări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.
Cozonacul umplut cu cremă de nuci şi cu rahat, îngheţata, salata de fructe, o felie de tort sau combinații ale acestor deserturi încheie masa de Revelion. Un preparat specific petrecerii de Revelion este plăcinta cu răvaşe. Plăcinta este umplută cu brânză dulce și stafide, dar conține și bilete de hârtie, pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare participant la petrecerea de Revelion primește un răvaș, descoperind o predicţie pentru anul care tocmai a început.