Comisia Europeană a propus miercuri un pachet ambiţios de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, împreună cu o distribuire a ţintelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Luxemburg, de exemplu, vor trebui să-şi reducă emisiile cu 50% până în anul 2030 faţă de anul 2005, ţintele lor actuale fiind cuprinse între 38% şi 40%. În acest timp, ţinta de reducere a acestor emisii va creşte în cazul României de la 2% la 12,7%. Printre măsurile propuse de executivul comunitar în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990 şi obţinerea neutralităţii climatice în anul 2050 se regăseşte creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie. Se adaugă taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, apoi interzicerea, din anul 2035, a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină.
Consiliul Concurenţei a demarat o amplă analiză pe piaţa materialelor de construcţii în contextul semnalelor privind creşterea preţurilor produselor, atât pe piaţa românească, dar şi la nivel internaţional. Într-un comunicat al instituţiei se arată că, în aceste condiţii, există riscul apariţiei unor disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu materii prime pentru investiţiile în curs, iar în ceea ce priveşte noile investiţii antreprenorii ar putea avea rezerve în a se prezenta la licitaţii, putând avea dificultăţi în a întocmi oferte corecte şi competitive din cauza depăşirii bugetului. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că instituţia vrea să indentifice cauzele care care au generat aceste evoluţii şi să impună măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţelor. În urma analizei, autoritatea poate propune recomandări în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor, iar în cazul în care descoperă încălcări ale legii, poate iniţia procedurile necesare pentru a le sancţiona.
România a cunoscut, înainte de pandemie, una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană, dar are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a o menţine şi este important să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, a declarat vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Anna Bjerde. Ea a efectuat, în perioada 12 - 14 iulie, prima sa vizită oficială în România, ocazie cu care a apreciat nivelul înalt recent de creştere economică al ţării, precum şi răspunsul eficient al acesteia la criza economică şi la cea din domeniul sănătăţii generate de pandemia de COVID-19, transmite Agerpres, care preia un comunicat al Băncii Mondiale. Vizita a marcat semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere între Banca Mondială şi Guvernul României pentru furnizarea asistenţei tehnice până în anul 2029. În cadrul acestui Memorandum, Banca Mondială va sprijini Guvernul în eforturile sale ce urmăresc convergenţa României la standardele UE, încurajarea prosperităţii în cadrul întregii societăţi, reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale şi consolidarea capacităţii generale a administraţiei publice.