Suceava
Adză vă căslisimu scunuştemu unu căsăbă mplinu di istorie, tu partea di cătă nordu-apirita ali României: Suceava. Scuterli tu luñină arheologhiţi spunu, că pi loclu a căsăbălui di adză, ari toară di bănaticu nica ditu paleoliticu.
Ana-Maria Cononovici, 07.06.2021, 13:22
Adză vă căslisimu s’cunuştemu unu căsăbă mplinu di istorie, tu partea di cătă nordu-apirita ali României: Suceava. Scuterli tu luñină arheologhiţi spunu, că pi loclu a căsăbălui di adză, ari toară di bănaticu nica ditu paleoliticu.
Apogeulu a căsăbălui Suceava agiundzi s’hibă tu kirolu a domnitorlui Ştefan aţelu Marli (1457-1504), aestu u znui Titatea di Scamnu, Avlia Dumnească, adăvgânda năi şi importanti construcţii tru căsăbă şi cilăstisi ti dizvultarea a lui icunomică şi culturală.
Acşi nica şi ază unu di nai ma importanti obiectivi turistiţi di aoa easti Titatea di Scamnu a Sucevăllei, ună ţitati medievală ţi easti tu mardzina ditu apirită a căsăbălui. Easti adrată pi ună anălțimi di 70 di meatri andicra di padea a Sucevăllei. Di aoa, poati s’hibă vidzută tută valea-a Sucevăllei. Titatea a Suceavăllei făţea parti ditu sistemlu di fortificații adratu Moldova tu bitisita-a secolului XIV-ţi, tru oara anda s’vidzu piriclliulu otoman. Sistemlu di fortificații medievali ari avlii dumnești, mănăstiruri cu mururi analti, ama și ţităţ di importanță strateghică, anvărtuşiti cu mururi di cheatră, dăldză di locu ică ahăndoasi avlăki.
Titatea a Sucevăllei lli-aşteaptă oaspiţlli cu armatuladz ghini instruiţ, cari veaglli porţăli di intrari idyea cum tu kirolu medievalu. Ma multu, nica ditu avlia exterioară ari unu sistem di video proiecţie cu personaji di epocă, tru dialogu. Di la Corina Rita Oarză, muzeografu tru arada-a Titatillei di Scamnu a Suceavăllei, nviţămu ţi potu s’veadă vizitatorllii a ţitatillei:
« Potu s’veadă armatli medievali, apali, arcuri şi trasturi cu săghiti, halebardi, iatagani şi buzdugani cu semnulu a putearillei dumneşti, cămăchi. Tru alti părăstiseri ari nica şi niscănţă skiñi, cu patru chipiti aşţăti, multu nţăpătoasi, cari s’arca mpadi, dinintea-a calliloru a aţiloru ţi mpărda. Nica suntu părăstisiti tunuri cu topi ditu heru ică ditu cheatră, catapulti, arbaleti. Di altă parti, strañili suntu părăstisiti tru sălliurli ditu ţitati. Strañili eara adrati ditu aesti piesi: pi capu avea coifuri, pi trup, cămeşi ditu zali, anvăliti cu platoşi şi scuturi, pantaloni ditu pândză, a deaapoa ncicioari cizmi ditu cheali di pravdă. Tru kirolu di iarana, ta s’nu arkiuşiră, pi tălkili a păpuţăloru s’băga unglli di la mări prăvdză ayri. Tutu aoa suntu tunurli cari batu di arăsună tru tutu căsăbălu a Suceavăllei, cathi dzuuă di la oara 12.00, ta să spună oara a prăndzului, s’amină trei salvi di tunu, tru memoria a tutuloru vuivudazloru ditu Ţăra a Moldovăllei. Tutu di pi terasi poati s’hibă vidzută panorama-a căsăbălui Suceava, cu lenu turlii di imagini babageani, iu ari obiectivi ma multi ditu epoca medievală ali Moldovă. »
Ună muşuteaţă ahoryea ti vizitatori easti unu udă tru cari potu tra s’nvească tu strañe medievali. Tru avlia interioară doi mări cupaci aducu aminti di veclliulu kiro. Titatea di Scamnu ahărdzeaşti priimnari autoghidată tru limbili română, engleză, germană şi maghiară.
Suceava potu s’hibă vidzuti băseriţ di sec. XVI şi XVII, catacum Băserica-a Nyearillei, thimilliusită tru 1551 di nicukira a vuivudălui Petru Rareş, doamna Elena şi Băsearica-a Beizadealiloru, ţi easti aproapea di păzarea ditu misuhorea-a căsăbălui, cu numa şi Bisearic Cucoñilor, thimilliusită tru 1643 di vuivudălu Vasile Lupu, cu rolea di paraclisi a Curtillei Dumneşti. Ună şcurtă dănăseari ti videari Muzeulu giudeteanu Suceava, familiarizeadză vizitatorlu cu tricutlu heroicu a bănătorloru, ditu veclliulu kiro până tru dzuua di adză. Un locu di atracţie easti « Sala-a tronului », tru cari, exponatili, mobilierlu, strañili şi alti lucri u nyeadză hăvaia di la avlia alu Ştefan aţelu Marli.
Şi nu lipseaşti s’agărşiţ că hiţ tu unu locu tru cari măcărli suntu adrati după reţeti străveclli, lucru ţi aduţi mari harauuă tră vizitatori.
Autoru:Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala
