Sergiu Dohotaru din Republica Moldova

Sergiu Dohotaru din Republica Moldova, student la Facultatea de Mecanică a Universităţii Politehnice din Timişoara

Carmen Pelin, 10.12.2020, 17:34

Sergiu
Dohotaru este student în anul al
IV-lea la Mecatronică şi Robotică, la Facultatea de Mecanică a
Universităţii Politehnice din Timişoara. Este unul dintre beneficiarii
programului de burse guvernamentale acordate tinerilor din Republica Moldova
care învaţă în România.

În România eu sunt deja de şapte ani, pentru că am urmat şi liceul la
Timişoara. De când am venit m-am îndrăgostot de acest oraş. Pentru mine
principala motivaţie de a veni aici a fost posibilitatea de a urma un profil pe
care mi l-am dorit, cel de matematică-informatică, în Republica Moldova fiind
mai puţine instituţii cu acest profil. În al doilea rând, nivelul
învăţământului liceal din România mi s-a părut mult mai ridicat şi şi de aceea
am vrut să vin aici. Fiind de atât de mult timp în România, deja mă simt ca
acasă, mă simt foarte bine. Îmi place aici cam tot ce ţine de nivelul de trai,
de oportunităţi, de oameni, de cultură. Timişoara e un oraş foarte dezvoltat, e
un amestec de culturi aici despre care pot învăţa. De fapt aici m-am format ca
personalitate, aici mi-am făcut prieteni, aici studiez, aici am cunoscut foarte
mulţi oameni, practic în România m-am format.

În anii
trăiţi în România, Sergiu Dohotaru a făcut mai întâi voluntariat pentru filiala
din Timişoara a Organizaţiei Studenţilor Basarabeni, a fost apoi vicepreşedinte
al departamentului de Imagine IT al asociaţiei amintite, pe care între mai 2019
şi octombrie 2020 a şi condus-o. Tânărul a lucrat de-a lungul studenţiei
inclusiv în străinătate, în Grecia sau în Marea Britanie. Cum se gândeşte la
viitor?

Încă stau pe gânduri, încă nu ştiu exact dacă o să rămân aici să continui cu
ce va fi sau să încerc să dezvolt eu ceva aici, sau să merg mai departe să fac
ce îmi doresc. Eu vreau să merg pe partea de dezvoltare de roboţi, acesta ar fi
visul meu, dar din păcate în România acest domeniu nu e foarte bine
reprezentat, aici sunt mai mult oferte de locuri de muncă pe partea de
automatizări sau pe partea de mentenanţă pentru roboţi. Ar fi mai multe ţări
care se axează pe dezvoltarea de roboţi precum Germania, Marea Britanie, dacă e
să mă gândesc la Europa, şi desigur mai sunt şi Statele Unite ale Americii sau
Japonia, care de asemenea au o industrie foarte puternică în dezvoltarea de
roboţi.

Sergiu
Dohotaru e pasionat nu doar de robotică, ci şi de fotbal sau baschet. Ne spunea
că s-a simţit foarte bine primit în România, unde colegii şi profesorii l-au
susţinut mult. În 2013 pleca spre Timişoara de acasă, din Republica Moldova.

Pentru mine acasă înseamnă orăşelul meu, Cimişlia. Până când m-am mutat în
România, acolo am stat, acela ar fi şi locul meu preferat din Republica
Moldova. E un oraş foarte mic, are cam 10 000 de oameni, se află în partea de
sud, la aproximativ 70 de kilometri de Chişinău. Mă simţeam foarte bine acolo
pentru că acolo erau prietenii mei, acolo era mama.

Acelaşi
Sergiu Dohotaru şi de ce îi e dor din Republica Moldova.

Cred că de mama mi-e dor să o văd, să-i spun că o admir foarte tare şi că
apreciez efortul pe care ea l-a depus să ne crească pe noi toţi, ne-a crescut
practic singură şi o admir cum a reuşit să crească singură trei copii, simt o
admiraţie dincolo de cuvinte pentru ea. Eu mai am o soră şi un frate, ambii
sunt mai mari. Fraţii au fost şi ei la studii în România, acum sunt în Marea
Britanie, la Southampton. Fratele meu a lucrat în domeniul resurselor umane,
iar sora mea are proiecte în domeniul foto-video. De obicei Crăciunul îl
petreceam împreună, la noi era o tradiţie să fim toţi împreună de sărbătorile
de iarnă, acum suntem toţi în direcţii diferite.

În România
îşi va petrece sărbătorile anul acesta Sergiu Dohotaru, student la Facultatea de Mecanică a Politehnicii din
Timişoara. Iată şi câteva urări din partea sa în încheiere pentru cei dragi din
România şi din Republica Moldova.

În primul rând aş vrea să le urez sărbători fericite şi chiar dacă anul acesta
e unul special, cu destul de multe restricţii, vreau să fie puternici şi în
primul rând vreau să se gândească la sănătatea celor din jur. Cei care sunt în
România şi vor să plece acasă să nu se grăbească să facă drumuri lungi, să se
mai gândească puţin înainte de a lua decizia de a merge acasă de sărbători,
fiindcă îşi pot pune în pericol sănătatea lor şi pe cea a celor din jur. Noi
avem tendinţa de a petrece sărbătorile în mijlocul familiei. Pe mulţi îi aud
cum vor să plece acasă de sărbători. Eu de sărbători voi rămâne la Timişoara,
deja mai sunt câţiva prieteni care rămân aici şi vom găsi noi o modalitate cum
să petrecem aceste sărbători, într-un număr restrâns de persoane, fără
petreceri, mai mult simbolic, să simţim şi noi atmosfera de sărbători.