Emrah Gök din Turcia, student Erasmus la Universitatea Politehnică din Bucureşti

Între 2013 şi 2018 Emrah Gök a studiat inginerie textilă şi inginerie industrială la Universitatea Dokuz Eylül din Turcia.

Carmen Pelin, 15.11.2018, 09:59

Ascultaţi
Radio România internaţional. Mă numesc Emrah Gök, sunt din Turcia, sunt inginer, lucrez
în Bucureşti.

Între 2013 şi 2018 Emrah Gök a studiat inginerie textilă şi inginerie industrială la Universitatea
Dokuz Eylül din Turcia. Din toamna lui 2017 până în vara lui 2018, tânărul e
bursier Erasmus la Facultatea de Inginerie a Universităţii Politehnice din
Bucureşti, specializarea Design Industrial. Tânărul nu ştia mai nimic despre
România până să ajungă la noi, auzise câteva stereotipuri despre români şi ţara
noastră, însă nu le-a luat în considerare. Ne povestea ce i-a plăcut aici.

Oamenii sunt atât de deschişi, de prietenoşi,
nu m-am simţit niciodată ca un străin la voi în ţară. Am comunicat foarte bine
cu românii, care sunt foarte relaxaţi, nu par atât de stresaţi faţă de cei din
ţara mea, din oraşul meu, mai exact. Nu se grăbesc, nu se gândesc atât de mult
la ziua de mâine, asta aş spune despre români. Cât despre Romania, e o ţară
foarte verde, am ajuns în multe locuri de aici, am fost în Braşov, Cluj,
Craiova, Suceava, Sighişoara, Sinaia, Buzău, Constanţa, în diferite zone din
Transilvania, cel mai mult mi-au plăcut Clujul şi Braşovul, Clujul mai ales
poate şi pentru că e un oraş studenţesc.

Emrah Gök şi-a redactat lucrarea de diplomă (despre procesul tehnologic de asamblare)
în România, în timp ce lucra ca stagiar la o companie producătoare de ambalaje de
lângă Bucureşti. Din toamna lui 2018, e angajat permanent al aceleiaşi firme
româneşti. Acesta e şi motivul pentru care a ales să se întoarcă în ţara
noastră după ce şi-a luat licenţa în iginerie industrială la Universitatea
Dokuz Eylül. Anul de studiu petrecut în
România graţie unei burse Erasmus l-a schimbat mult pe Emrah Gök, după cum ne
mărturisea:

Am sosit aici şi nici nu m-am aşteptat să ma
schimb atât de mult. De exemplu, acum îi înţeleg mai bine pe oameni indiferent
de ţara din care provin, de religia lor. Înainte categoriseam mai uşor oamenii.
Însă după aceasta bursă Erasmus mi-am dat seama că nu contează de din ce ţară provii, ce religie
ai, ce limbă vorbeşti. Mă simt cetăţean global, am acum atâţia prieteni de
atâtea naţionalităţi cu care încă ţin legătura.

În timpul liber, Emrah Gök iese cu prietenii în
oraş, călătoreşte, merge la filme sau citeşte. Ne-a recomandat o autoare americană
preferată:

Sarah Jio, e o scriitoare foarte bună, are
un roman care îmi place, Blackberry Winter/Destine înlănţuite, cartea urmăreşte
povestea unei mame şi a fiului ei.

Emrah Gök ascultă şi muzică românească:

Îmi place mult să ascult cântecele Irinei Rimes, au versuri foarte frumoase. Bine, în
general, ascult mult muzica interpretului R&B The Weeknd. Dintre cântecele
Irinei Rimes ştiu, de pildă, Cosmos, dar piesa mea preferată e Octombrie
roşu.

Emrah Gök, în prezent inginer responsabil de
controlul calităţii într-o companie românească, scrie şi articole despre artă
pentru o publicaţie din Turcia, Turkish Literature Magazine.

Cred că m-am născut pentru a scrie. Scriu
încă din 2009, de când aveam 14 ani, despre tot felul de subiecte. De când
scriu pentru această revistă din Turcia, scriu lunar pe diferite teme cerute,
ultima oară am scris un articol despre speranţă. Toată lumea mă întreabă
Emrah, tu eşti inginer şi scriitor, cum se împacă cele două posturi? şi eu le
povestesc de Dostoievski, un adevărat exemplu pentru mine, lumea ştie despre el
că e un mare scriitor, dar aproape nimeni nu ştie că a fost şi inginer. A fi
scriitor e oarecum asemănător şi cu a fi inginer, trebuie să fii atent la
punctuaţie, la cuvinte, la înţelesurile lor.

În viitor, Emrah Gök ar putea rămâne în România,
totul depinde şi de oportunităţile profesionale care i se vor ivi în cale.

În domeniul ingineriei industriale, la noi,
în Turcia, ai două opţiuni: fie ajungi să lucrezi în echipa responsabilă de
partea tehnică, fie în echipa responsabilă de management. Eu mi-aş dori să
ajung să lucrez în echipa responsabilă de management. În plus, vreau să
continui să scriu, am început deja de anul trecut un roman, încă lucrez la el,
vreau să îl termin şi să îl public. Are în el şi puţină psihologie, şi puţină
dramă, şi o poveste de dragoste, are câte puţin din toate. Aşa că vreau să
continui în ambele direcţii.