România devine tot mai atractivă pentru lucrătorii străini, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Ţările de origine din care provin majoritatea muncitorilor străini sunt Nepal, Turcia, Italia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India.
Cei mai mulţi români cred că imigranţii care vin să lucreze în România reprezintă mai degrabă o oportunitate decât o ameninţare în privinţa ocupării locurilor de muncă, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de INSCOP.
Câştigul salarial mediu net în România a continuat să crească în ultimul an.
Managerii din România estimează o creştere moderată a activităţii în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii cel puţin până în luna octombrie.
Numărul locurilor de muncă vacante în România în al doilea trimestru din acest an a fost de 34.500, în scădere cu 500 faţă de trimestrul anterior şi cu 4.900 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, transmite Institutul Naţional de Statistică.
Angajatorii din România ar putea încheia un contract cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă pentru achiziţia de tichete de activităţi casnice, în valoare de 15 lei (circa 3 euro), ce pot fi folosite pentru a plăti persoanele care ajută în gospodărie cu diverse activităţi casnice, conform unui proiect publicat în transparenţă decizională de ministerul român al Muncii
Cetăţenii turci care muncesc legal în România vor beneficia de recunoaşterea vechimii în muncă, la stabilirea pensiei, în urma unui protocol semnat de ministrul român al muncii, Simona Bucura-Oprescu şi omologul său turc, Vedat Işikhan.
La Bucureşti a fost lansat Institutul de Politici pentru Migraţie, care îşi propune să coreleze studiile şi politicile publice dezvoltate la nivel naţional cu evoluţiile internaţionale în chestiunea migraţiei.
Trei sferturi dintre cetăţenii străini care muncesc sau studiază în judeţul Alba, în centrul României, sunt din state non-UE, transmite Serviciul local pentru Imigrări.
Salariul minim pe economie a crescut în România, la 1 iulie, de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, iar numărul beneficiarilor este estimat la peste 1,8 milioane de angajaţi.
Guvernul României a aprobat Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Uniunii Europene 2041 din 2022.
Executivul a aprobat în cadrul ședinței de guvern din 13 iunie 2024 modalitatea de aplicare a Acordului în domeniul securității sociale încheiat cu Statele Unite ale Americii, document care reglementează recunoașterea reciprocă a perioadelor de asigurare și a dreptului la pensie în cele două țări.
Proiectul de lege privind introducerea salariului minim european în România se află săptămâna aceasta în atenţia Guvernului de la Bucureşti.
Aproape 1.900.000 de angajaţi din România vor primi salariul majorat cu 284 lei (57 de euro) net, de la 1 iulie, după ce Guvernul de la Bucureşti a aprobat creşterea salariului minim brut pe economie de la 3.300 (circa 660) la 3.700 de lei (aproximativ 740 de euro) şi a ridicat de la 200 (aproximativ 40) la 300 de lei (aproape 60 de euro) suma lunară scutită de plata impozitului pe venit.
Guvernul român a aprobat organizarea de concursuri pentru 2.702 de posturi vacante în sistemul sanitar. Cele mai multe, 861, urmează să fie ocupate ocupate la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
