Muncind în România
Cetăţenii ucraineni refugiaţi în România vor beneficia de asistenţă umanitară din partea statului român până în martie 2024, a stabilit guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă.
Sorin Iordan, 10.10.2023, 09:36
Cetăţenii ucraineni refugiaţi în România vor beneficia de asistenţă umanitară din partea statului român până în martie 2024, a stabilit guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă. Proiectul de ordonanţă aprobat de Executiv prevede prelungirea perioadei de acordare a acestui ajutor de la sfârşitul anului 2023 până la 31 martie 2024. Cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumelor forfetare au rămas nemodificate, iar finanţarea se va face din fonduri europene.
Potrivit administraţiei de la Bucureşti, Comisia Europeană a lansat în luna iunie un apel de proiecte pentru România, Bulgaria, Cehia, Polonia şi Slovacia, cu o finanţare din Facilitatea tematică a Fondului Azil, Migraţie şi Integrare 2021-2027. Bugetul total alocat de Bruxelles acestui apel este de 50 de milioane de euro, iar data limită este 13 octombrie.
Totodată, Comisia condiţionează depunerea apelurilor de existenţa unui cadru legislativ naţional clar definit, referitor la modalitatea de acordare a sumelor forfetare şi pentru anul 2024. În aceste condiţii, transmite guvernul român, era necesar ca România să aibă creat cadrul normativ, la nivel primar, care să permită acordarea de sprijin sub forma sumelor forfetare pentru acoperirea costurilor de cazare, pentru cetăţenii străini şi apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.
Numărul cererilor de prelungire a dreptului de şedere a cetăţenilor străini pe teritoriul României s-a majorat ca urmare a creşterii solicitării de forţă de muncă, a declarat inspectorul principal de poliţie Marian State, de la Serviciul Imigrări al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş. Principalele domenii în care lucrează solicitanţii sunt în hoteluri şi restaurante, curierat şi construcţii. De la începutul anului au fost înregistrate 640 de astfel de solicitări de la cetăţeni ai Uniunii Europene, majoritatea din Italia, Germania şi Franţa.
Marian State a arătat că majoritatea celor care vin din spaţiul intracomunitar european sunt pensionari care au plecat la un moment dat din ţară şi au renunţat la cetăţenia română, iar acum vor să şi-o redobândească sau în urma căsătoriilor. Pe lângă aceştia sunt şi circa 2.000 de studenţi. În primele nouă luni ale acestui an, la Serviciul de Imigrări Timiş, în vestul României, au fost emise circa 4.500 de permise de şedere pentru diferite scopuri şi 1.280 de avize de angajare în muncă.
Cei mai mulţi solicitanţi de permise de şedere provin din Nepal (915), Sri Lanka (595), Serbia (391), Republica Moldova (373) şi India (235). 529 de cereri au fost însă respinse şi în 96 de cazuri au fost emise decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de pe teritoriul României în 15 sau 30 de zile pentru cazuri de şedere şi refuzarea prelungirii dreptului de şedere ca urmare a anulării acestuia sau la cerere.
Totodată, 80 de străini au fost depistaţi în situaţii ilegale şi le-au fost aplicate amenzi de peste 89.000 de lei. Nu în ultimul rând, au fost emise 484 decizii de returnare sub escortă ca urmare a finalizării procedurii de azil şi a riscului sustragerii.
Deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, a afirmat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al Camerei de Comerţ Americane în România. Milcev a spus că acesta o cifră extrem de conservatoare şi că se poate ajunge uşor la 500.000 sau chiar 600.000 persoane lipsă în piaţa muncii.
„Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor”, a apreciat oficialul AmCham. El a prezentat datele unei analize privind impactul economic al deficitului de forţă de muncă în România, realizate de PwC.
Conform raportului, impactul economic al deficitului de forţă de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde euro sau echivalentul a 10% din creşterea PIB-ului de anul trecut. Această sumă, spune Alex Milcev, se va dubla până în 2026 şi va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri. El a subliniat, însă, că un remediu rapid ar fi acela de atrage mai multă forţă de muncă din străinătate, în special din afara Uniunii Europene.
