Muncind în România – 04.03.2025
Bulgaria şi România aveau, în 2022, cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, conform Oficiului European pentru Statistică.
Sorin Iordan, 04.03.2025, 13:13
Bulgaria şi România aveau, în 2022, cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, conform Oficiului European pentru Statistică. Astfel, cea mai ridicată rată de angajaţi cu salarii mici s-a înregistrat în Bulgaria (26,8%), România (23,9%) şi Letonia (23,3%), în vreme ce la polul opus s-au aflat Portugalia (cu 1,8%), Suedia (cu 4,1%) şi Finlanda (cu 6,5%). Categoria de salarii mici corespunde angajaţilor care câştigă două treimi sau mai puţin din remuneraţia medie brută pe oră în ţara în care lucrează. Potrivit Eurostat, cu cât este mai redus nivelul de educaţie al unei persoane, cu atât sporeşte probabilitatea de a fi un lucrător din categoria cu salarii mici. În 2022, 27,5% din angajaţii din Uniunea Europeană cu un nivel scăzut de educaţie aveau salarii mici, comparativ cu 17,5% în cazul angajaţilor cu nivel mediu de educaţie, şi 4,8% din cei cu nivel educaţional ridicat. Cei mai mulţi lucrători din UE în categoria cu salarii mici activeau în 2022 în servicii de cazare şi alimentaţie publică (35,1%) sau prestau activităţi administrative şi servicii de asistenţă (32,3%).
Vâlcea, în sud-vestul României, se află pe un loc fruntaş în clasamentul judeţelor cu cele mai mici salarii din ţară, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Salariul mediu net este de 4.060 de lei (815 euro). ANOFM transmite că, pentru cei aproape 4.000 de şomeri, la nivelul judeţului există doar 214 locuri de muncă vacante. Dintre acestea, 21 sunt pentru persoanele cu studii superioare, 130 pentru cei cu studii medii şi 63 pentru persoanele necalificate. Reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea, Mihai Cismaru, a declarat că judeţul nu se dezvoltă la potenţial şi ca urmare a mixului economic, nefocalizat pe investiţii în zona afacerilor, care aduc, în general, valoare adăugată mare. Acesta a indicat că principalele activităţi economice din Vâlcea sunt în IT, servicii şi turism. Potrivit AJOFM, în Vâlcea, domeniile în care se caută cei mai mulţi lucrători sunt construcţii şi HoReCa, în condiţiile unei rate a şomajului de 2,79%.
Industria din Caraş-Severin, judeţ aflat în vestul României, a înregistrat o scădere de 18% în 2024, conform datelor furnizate de Prefectură. În perioada ianuarie-octombrie, producţia industrială a fost estimată la 1,52 de miliarde de lei (305 milioane de euro), ceea ce reflectă dificultăţi economice accentuate. Exporturile judeţului au scăzut cu 9,46 milioane de euro, iar importurile au crescut cu aproape 7 milioane de euro. Deşi industria din Caraş-Severin scade, numărul angajaţilor din judeţ a crescut uşor, cu 513 persoane faţă de 2023 şi a atins 55.258 de salariaţi. Cu toate acestea, salariile din judeţ rămân sub media naţională. Salariul mediu net este de 4.362 lei (876 euro), cu 906 lei (182 euro) sub media pe ţară. În aceste condiţii, furnizorul de apă potabilă și prestatorul serviciului de canalizare al județului, Aquacaraş SA, scoate la concurs posturi de cititor contoare, electrician, electromecanic, instalator, inginer chimist, inginer biochimist şi muncitor necalificat la serviciul Reţele Canal.
Mai mulţi cetăţeni străini care au venit în România cu vize de muncă, dar care ulterior au încercat să părăsească ilegal ţara, au fost expulzaţi de autorităţile din judeţul Arad. Este vorba de 13 cetăţeni străini care au fost îndepărtaţi sub escortă de pe teritoriul României. Bărbaţii sunt din Bangladesh şi Georgia, au vârste cuprinse între 22 şi 54 de ani şi nu aveau drept de şedere în România. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, unul dintre ei a intrat ilegal în România la începutul anului, în timp ce alţi 10 au venit legal în ţară cu vize de muncă pentru a se angaja, însă au încercat să treacă apoi fraudulos frontiera de stat pentru a merge în vestul Europei. Ceilalţi doi, condamnaţi anterior pentru trafic de migranţi şi recent eliberaţi din penitenciar, au fost şi ei îndepărtaţi din ţară. Toţi cetăţenii expulzaţi au primit interdicţie de a mai intra câţiva ani în Uniunea Europeană. Poliţiştii de imigrări au eliberat luna trecută, la nivel naţional, peste 5.200 de avize de angajare în muncă pentru străinii care doresc să lucreze în România. Cele mai multe au fost acordate pentru lucrători permanenţi. Contingentul aprobat pentru anul în curs, de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa muncii, a fost utilizat în proporţie de peste 4%.
