Muncind în România
Bucureştiul va fi primul oraş din România care le va permite străinilor din state non-UE să lucreze inclusiv ca şoferi de taxi, Uber sau Bolt.
Sorin Iordan, 07.01.2025, 14:00
Bucureştiul va fi primul oraş din România care le va permite străinilor din state non-UE să lucreze inclusiv ca şoferi de taxi, Uber sau Bolt. Pe fondul lipsei de şoferi profesionişti, companiile de transport din România solicită, de cel puţin 5 ani, ca statul român să permită importul de şoferi profesionişti din ţări unde economia nu este foarte dezvoltată, precum Nepal, Sri Lanka, Vietnam, Filipine, şi unde limba engleză este vorbită la un nivel acceptabil.
Măsura va fi posibilă ca urmare a acordului ca examinarea pentru obţinerea Calificării Profesionale Iniţiale să poată fi susţinută în limba engleză, regulă care va intra în vigoare din primăvara acestui an, pentru început doar în Bucureşti, în cadrul unor sesiuni speciale. Examinarea teoretică susţinută în limba engleză pentru obţinerea certificatelor de conducător auto taxi sau conducător auto în regim de închiriere va putea fi susţinută începând cu sesiunea din 1-2 martie şi, ulterior, din luna aprilie. Atestarea profesională a conducătorilor auto profesionişti este o condiţie obligatorie pentru exercitarea acestei ocupaţii, atât în România, cât şi în orice stat membru al Uniunii Europene.
Eliminarea de către guvernul de la Bucureşti a facilităţilor fiscale pentru programatori va afecta sectorul IT, atrag atenţia specialiştii. Ei consideră că domeniul se poate dezvolta dacă autorităţile şi companiile vor investi în digitalizarea administraţiei locale şi a economiei româneşti. La Cluj-Napoca, 2025 ar putea aduce o schimbare majoră prin dezvoltarea afacerilor bazate pe producţia de software cu drepturi de autor. Multe companii care produceau software în regim outsourcing se confruntă acum cu probleme. Pe de o parte, anumite sarcini simple au fost preluate de algoritmii de inteligenţă artificială, iar pe de altă parte, unele operaţiuni au fost mutate în ţări în care forţa de muncă este mai ieftină decât în România.
Directorul executiv al cluster-ului Cluj IT, Andrei Kelemen, a declarat că au continuat însă să se dezvolte firmele care produc software propriu, protejat de drepturi de autor. Acesta a spus că industria IT resimte un recul, nu doar în România, ci în întreaga lume, iar lucrul acesta s-a văzut mai ales în ceea ce priveşte angajarea de noi specialişti în sector. Potrivit unor statistici neoficiale, industria românească de IT a depăşit pragul de 16 miliarde de euro în 2024.
Spitalul Municipal Huşi, din judeţul Vaslui, se confruntă cu o lipsă acută a medicilor în secţii importante, precum cele de Terapie Intensivă, Interne sau Pneumologie. Din acest motiv, unitatea medicală nu îşi poate onora contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce îi aduce pierderi de milioane de lei. În secţia de Interne, anul a început cu ambii medici în concediu. Cel mai dificil însă, spun cadrele medicale, este faptul că nu poate fi asigurată garda la Secţia de Terapie Intensivă, iar în cazurile grave şi urgente ceilalţi medici din spital sunt nevoiţi să se descurce, deşi nu au competenţă pentru ATI.
Spitalul Municipal Huşi este unitatea medicală care deserveşte întreaga zonă arondată municipiului Huşi, ceea ce înseamnă o populaţie de peste 50.000 de locuitori, atât din oraş, cât şi din comunele din jur. În aceste condiţii, spitalul caută să angajeze specialişti în medicină internă, boli infecţioase, pediatrie şi pneumologie. Printre condiţiile de eligibilitate se află cunoaşterea limbii române şi deţinerea cetăţeniei unui stat al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene. Detalii se găsesc pe site-ul ministerului sănătăţii, ms.ro.
Rata şomajului la nivelul României a fost de 3,28% la sfârşitul lunii noiembrie 2024, cu 0,08% mai mare decât în octombrie, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de persoane fără un job a depăşit 261.500. ANOFM arată că, din totalul celor înregistraţi, circa 55.800 primeau indemnizaţie de şomaj. Cei mai mulţi şomeri, peste 191.000, proveneau din mediul rural. De asemenea, în funcţie de vârstă, aproape 66.000 aveau între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani, circa 59.000.
La polul opus s-au aflat persoanele între 25 şi 29 de ani, care numărau aproximativ 15.000. Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar au avut cea mai însemnată pondere în total (31,69%), iar cei cu studii universitare au fost cel mai puţin numeroşi, reprezentând doar 4,56 de procente.
