Muncind în România – 27.08.2024
Numărul locurilor de muncă vacante în România în al doilea trimestru din acest an a fost de 34.500, în scădere cu 500 faţă de trimestrul anterior şi cu 4.900 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, transmite Institutul Naţional de Statistică.
Sorin Iordan, 27.08.2024, 16:00
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%), şi în intermedieri financiare şi asigurări (1,24%). Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8.200). Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii (câte 100 pentru fiecare în parte). Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (3.300), urmate de cele din sănătate şi asistenţă socială (3.200) şi din învăţământ (900). Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai relevantă creştere a ratei locurilor de muncă disponibile a fost înregistrată în administraţia publică (+0,11%), iar cea mai redusă în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare (-0,29%).
Ministrul român al Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că deficitul de personal din Poliţia Penitenciară reprezintă o mare problemă din sistem. Ea a arătat că din 16.000 de posturi, la sfârşitul lunii iunie, erau ocupate 13.000 şi că ministerul pe care îl conduce depune toate eforturile pentru a corecta această situaţie. Demnitarul a spus că a iniţiat un memorandum în guvern pentru suplimentarea cu încă 1.600 a posturilor de poliţişti. Ministrul Justiţiei a lăudat faptul că la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare din Târgu Ocna, în nord-estul României, s-au făcut paşi înainte pentru asigurarea egalităţii de gen, în condiţiile în care aproape 33% dintre absolvenţi sunt femei. Totodată, a percizat Gorghiu, în Administraţia Naţională a Penitenciarelor lucrează aproape 3.400 de femei, 26% din totalul angajaţilor.
Aproape 6.500 de locuitori ai judeţului Braşov, în centrul României, erau şomeri la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor Agenţiei locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În procente, asta înseamnă o rată a şomajului de 2,50%, în uşoară creştere faţă de luna iunie. Din cele 6.500 de persoane fără loc de muncă, doar 900 primeau ajutor de şomaj, restul fiind persoane în căutarea unui loc de muncă. Cei mai mulţi şomeri înscrişi la AJOFM sunt din mediul rural, aproape 4900, iar segmentele de vârstă cu cei mai mulţi şomeri sunt 40-49 de ani şi 30 – 39 de ani. Pe de altă parte, 4 din 10 şomeri din judeţ au studii primare sau nu au terminat nici măcar 4 clase, fapt care îi face foarte greu de angajat. La polul opus, AJOFM Braşov arată că şomerii cu studii superioare au o pondere de 6% din totalul celor înregistraţi în evidenţele sale.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România va derula, în septembrie, 100 programe de formare profesională pentru 1.452 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite. Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum referent resurse umane – 114, îngrijitoare bătrâni la domiciliu – 112, operator introducere validare şi prelucrare date – 112, ajutor bucătar – 86, lucrător comercial – 86, femeie de serviciu – 62, montator instalaţii solare – 53, cofetar – 42, contabil – 42 şi frizer – 42. Judeţele în care, în luna septembrie 2024, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dâmboviţa şi Dolj, în sud, şi Suceava, în nord-est. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sau pot vizualiza oferta de cursuri pe site-ul anofm.ro.
