Muncind în România
Companiile locale din judeţul Cluj, în nord-vestul României, sunt nevoite să atragă în continuare forţă de muncă din străinătate, în condiţiile în care muncitorii români sunt foarte greu de găsit.
Sorin Iordan, 26.03.2024, 14:14
Companiile locale din judeţul Cluj, în nord-vestul României, sunt nevoite să atragă în continuare forţă de muncă din străinătate, în condiţiile în care muncitorii români sunt foarte greu de găsit. Acest lucru se petrece deşi firmele oferă salarii mai mari decât media naţională. Antreprenorii aduc muncitori din străinătate, inclusiv din ţările asiatice, spune fondatorul unei companii, care este şi consul unorific al Turciei la Cluj. Potrivit unui alt om de afaceri clujan pe lângă lucrătorii străini din Asia, au început să apară şi oferte de muncitori din ţările Americii de Sud. Graţie acestei infuzii de forţă de muncă extracomunitară, numărul angajaţilor din judeţul Cluj a depăşit 280.000 de persoane în decembrie 2023, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, cu aproximativ 5.000 mai mare decât în decembrie 2022.
Conform specialiştilor Băncii Mondiale, Clujul este oraşul cu cea mai rapidă creştere economică din Uniunea Europeană din ultimii 30 de ani. Aceeaşi specialişti consideră Clujul drept cel mai bun loc din România pentru start-up-uri, în condiţiile în care economia locală este foarte bine conectată la pieţe globale. Totodată, în municipiul Cluj-Napoca rata şomajului este de trei ori mai mică decât media naţională.
În România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreţionare, se arată într-o analiză aprofundată privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată de Comisia Europeană. Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile şi ajustări ad-hoc în timpul anului. Executivul Comunitar precizează că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. Pe de o parte, acesta îi protejează pe muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii.
Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea bunăstării muncitorilor aflaţi la capătul de jos al distribuţiei veniturilor şi reducerea inegalităţilor. Evoluţiile recente ale salariului minim în România confirmă necesitatea unei reforme ambiţioase care să asigure că modificările aduse acestuia sunt mai predictibile şi calibrate într-un mod care este echitabil şi aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Bruxelles-ul. Această reformă ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali şi într-un mod care se respecte în totalitate cerinţele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat.
Peste 52.000 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional în România, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dintre acestea, cele mai multe – 4.259 – sunt oferite pentru curieri, 2.881 pentru muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor şi 2.848 pentru agenţi de securitate. La mare căutare mai sunt muncitorii necalificaţi la demolarea clădirilor, manipulanţii de mărfuri, lucrătorii comerciali, muncitorii necalificaţi la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii, dulgherii, conducătorii auto de transport de mărfuri sau bucătarii. 2.539 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor cu studii superioare, precum ingineri în diferite domenii de activitate, agenţi de vânzări, consilieri / experţi / inspectori sau referenţi de specialitate în domeniul financiar-contabilitate sau programatori. 8.130 de job-uri sunt pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, 10.801 pentru persoanele cu studii profesionale, iar 30.861 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare şi gimnaziale.
24 de migranţi din Etiopia, India, Pakistan şi Turcia au fost prinşi la punctul de trecere a frontierei Nădlac II, de la graniţa Românei cu Ungaria, ascunşi în două camioane conduse de şoferi din Belarus şi Bulgaria. Cetăţenii străini au declarat că intenţionau să treacă ilegal frontiera pentru a ajunge în state din vestul Europei. Cei doi şoferi sunt acum cercetaţi pentru trafic de migranţi, iar călătorii clandestini, pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat şi riscă repatrierea şi interzicerea dreptului de intrare pe teritoriul UE pentru o perioadă de până la 5 ani.
