Muncind în România

Aproximativ 6.600 de cetăţeni ucraineni au fost angajaţi în România de la începutul invaziei ruse în ţara vecină, la 24 februarie 2022, a anunţat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale de la Bucureşti.

Sorin Iordan, 12.09.2023, 12:12

Aproximativ 6.600
de cetăţeni ucraineni au fost angajaţi în România de la începutul invaziei ruse
în ţara vecină, la 24 februarie 2022, a anunţat Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale de la Bucureşti. Instituţia transmite că îşi menţine
dezideratul de a integra refugiaţii ucraineni în România, atât prin sprijinirea
angajatorilor români care au un deficit de lucrători calificaţi, cât şi prin
susţinerea cetăţenilor plecaţi din zona de conflict pentru incluziunea pe piaţa
muncii. Ministerul a precizat totodată că 500 de angajatori români şi-au arătat
disponibilitatea de a-i încadra în muncă pe refugiaţi.

Începând din 15
iulie 2022, reprezentanţi ai Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă Bucureşti sunt prezenţi săptămânal, în zilele de luni şi marţi, la sediul
pentru refugiaţi organizat la Compelxul Expoziţional Romexpo din capitala
României şi le oferă acestora informaţii cu privire la locurile de muncă
vacante şi la celelalte servicii de care pot beneficia. Toate aceste informaţii
sunt promovate şi prin intermediul aplicaţiei mobile Telegram, cea mai
populară platformă de social-media utilizată de cetăţenii ucraineni. Aceştia
mai au la dispoziţie şi un pliant în care găsesc toate informaţiile necesare
angajării în România, dar şi un cod QR care oferă acces în timp real la
platforma cu locurile de muncă disponibile.

Integrarea
cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România a adus o gură de aer
economiei naţionale, care se confruntă de ani buni cu o acută lipsă de
personal. Această penurie de mână de lucru calificată a limitat producţia şi
furnizarea de servicii în mai multe sectoare ale economiei româneşti, a
declarat recent ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Dacă în urmă cu
câţiva ani problemele cele mai importante ale mediului de afaceri erau legate
de fiscalitate, de această dată deficitul de forţă de muncă bine calificată
este realitatea momentului, a spus ministrul după o întâlnire pe care a avut-o
cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), organism
care reuneşte 540 de membri, companii care numără peste 250.000 de angajaţi.
Oprescu a subliniat că politicile de formare şi de ocupare ale Ministerului
Muncii de la Bucureşti trebuie să joace un rol activ de diminuare a acestui
fenomen pentru a răspunde în acest fel transformărilor şi provocărilor de pe
piaţa muncii. Îmi doresc ca, printr-un efort comun, să facem cât mai atractivă
piaţa forţei de muncă din România atât pentru cei care se află în ţară, cât şi
pentru cei din afara graniţelor, să stimulăm investiţiile şi să contribuim,
astfel, la dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti, a mai spus
ministrul.

Vidul creat de
plecarea românilor la muncă în străinătate, cu precădere în Europa Occidentală,
este acum umplut cu lucrători din ţări din afara spaţiului Uniunii Europene. În
ultimii ani, Guvernul român a majorat constant contingentul de muncitori
străini care pot activa pe piaţa românească. Astfel, în 2023 acesta a ajuns la
100.000, un număr similar celui de anul trecut, însă, potrivit datelor
furnizate de Inspecția Muncii, numărul oficial a depăşit 120.000 în aprilie şi,
cel mai probalil, cifra reală este cu mult mai mare. Nu este astfel de mirare
faptul că în Bucureşti şi în marile oraşe ale României sunt întâlniţi din ce în
ce mai mulţi lucrători străini, în special din Asia. Asemenea românilor care,
începând din 1990, au plecat liberi la muncă peste hotare, străinii care acum
ne construiesc casele, ne livrează coletele şi ne repară drumurile sunt veniţi
aici în căutarea unui trai mai bun.