Muncind în România
Mai multe modificări cu privire la şederea şi angajarea străinilor în România au intrat în vigoare la 8 martie./Numărul migranţilor intraţi ilegal pe teritoriul românesc în 2023 a fost în scădere cu 77% faţă de anul precedent, potrivit IGPF Timişoara.
Sorin Iordan, 12.03.2024, 10:57
Mai multe modificări cu privire la şederea şi angajarea străinilor în România au intrat în vigoare la 8 martie. Astfel, avizele pentru angajarea cetăţenilor străini nu vor mai fi acordate firmelor care au ca scop principal facilitarea intrării în ţară a acestora. De asemenea, angajatorii trebuie să demonstreze că desfăşoară activităţi pe teritoriul României corespunzătoare locului de muncă oferit şi că au achitat toate obligaţiile financiare către bugetul de stat. Respectarea noilor reglementări va fi verificată de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări prin vizite în teritoriu la angajatori. Pe de altă parte, dreptul de şedere temporar al străinilor pentru ocuparea unui loc de muncă se prelungeşte la 2 ani, iar pentru lucrătorii înalt calificaţi la 3 ani. În plus, legislaţia permite acum ca, după minimum 12 luni de şedere legală într-un stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii străini care deţin Cartea albastră europeană să aibă dreptul să se stabilească şi să lucreze în România fără obligaţia deţinerii avizului de angajare.
Numărul migranţilor intraţi ilegal pe teritoriul românesc în 2023 a fost în scădere cu 77% faţă de anul precedent, transmite Poliţia de Frontieră din Timişoara, în vestul României. Instituţia arată că cea mai mare scădere, de 95%, a fost înregistrată la graniţa cu Serbia, unde numărul migranţilor ilegali a fost de 82 de persoane. În total, anul trecut au fost depistate peste 800 de persoane care au încercat să intre fraudulos pe teritoriul României, din Serbia. Poliţiştii de frontieră timişoreni spun că în prezent, principala provocare cu care se confruntă este migraţia pe sensul de ieşire din ţară. Astfel, aproximativ 1.000 de persoane au fost surprinse în 2023 în tentativa de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faţă de numai 100 în 2022. Totodată, anul trecut au fost identificate peste 120 de persoane care au săvârşit infracţiuni de trafic de migranţi.
Biroul pentru Imigrări al judeţului Suceava, în nord-estul României, transmite că în 2023 a asigurat managementul şederii şi rezidenţei pe teritoriul românesc pentru 3.566 de persoane, dintre care 2.753 din state non-UE şi 813 cetăţeni ai Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene. Cei mai mulţi cetăţeni din state terţe au provenit din Republica Moldova, Ucraina, Turcia, China, Nepal, Sri Lanka şi Bangladesh, iar din ţările UE majoritatea au fost din Italia, Austria, Germania şi Olanda. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul naţional. De asmenea, anul trecut au fost eliberate 4.596 de avize de angajare în muncă pentru lucrători permanenţi şi detaşaţi. Solicitanţii de azil sunt îndemnaţi să utilizeze aplicaţia on-line de depunere a documentelor, la adresa portaligi.mai.gov.ro, pentru reducerea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului de preluare a documentelor.
Mediul economic din judeţul Arad, în vestul României, se confruntă cu o criză a forţei de muncă, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că deficitul estimat este de până la 10.000 de muncitori. În februarie, rata şomajului în Arad era puţin peste 1%, valoare care determină companiile din judeţ să caute angajaţi în ţări afro-asiatice. AJOFM Arad transmite că lunar, la sediul său, sunt depuse solicitări pentru aproximativ 1.000 de oameni. Directorul AJOFM Arad, Marinel Henteş, a declarat că problema companiilor româneşti care insistă să angajeze străini este că mulţi dintre lucrătorii aduşi de intermediari la muncă din Sri Lanka, Bangladesh sau Pakistan stau pentru scurt timp, după care pleacă ilegal înspre vestul Europei.
