Muncind în România – 11.06.2024
Aproape 1.900.000 de angajaţi din România vor primi salariul majorat cu 284 lei (57 de euro) net, de la 1 iulie, după ce Guvernul de la Bucureşti a aprobat creşterea salariului minim brut pe economie de la 3.300 (circa 660) la 3.700 de lei (aproximativ 740 de euro) şi a ridicat de la 200 (aproximativ 40) la 300 de lei (aproape 60 de euro) suma lunară scutită de plata impozitului pe venit.
Sorin Iordan, 11.06.2024, 17:53
Executivul apreciază că acest demers va avea efecte pozitive asupra creşterii economice, a puterii de cumpărare a salariaţilor şi va contribui la reducerea muncii la negru. Decizia nu se aplică însă salariaţilor din agricultură şi industria alimentară, întrucât pentru aceste categorii se află sub incidenţa altor prevederi legale în vigoare. Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că majorarea salariului minim brut înseamnă şi apropierea remuneraţiei de nivelul cerut de Directiva UE 2041 din 2022 referitoare la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, a cărei adoptare este preconizată pentru luna noiembrie. Creşterea salariului minim de la 1 iulie va duce tariful orar în România la nivelul de 22,024 lei/oră (circa 4,42 euro/oră) pentru un program de lucru normal în medie de 168 ore/lună.
Şeful Biroului pentru Imigrări din judeţul Caraş-Severin, în vestul României, este suspect într-o anchetă care vizează constituirea unui grup infracţional organizat specializat în trafic de migranţi din Pakistan şi Bangladesh. Alţi doi funcţionari ai Biroului şi un administrator de firme au fost plasaţi sub control judiciar pentru luare şi dare de mită, abuz în serviciu şi acces ilegal la un sistem informatic. Deciziile vin după ce DNA a efectuat zeci de percheziţii la firme şi persoane suspectate de implicare în această schemă. Procurorii anticorupţie transmit că cei trei funcţionari publici ar fi primit de la mai mulţi oameni de afaceri, implicaţi în migraţia ilegală, sume de bani cuprinse între 420 şi 22.000 de euro. În schimb au eliberat avize de muncă sau au prelungit ilegal dreptul de şedere în România în cazul a peste 1.000 de cetăţeni străini. După emiterea avizelor de muncă, o parte dintre migranţi ar fi fost preluaţi direct de traficanţi şi trecuţi ilegal frontiera românească spre state din vestul Europei.
România a fost ţara cu cea mai însemnată creştere a ratei de ocupare în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit Eurostat. România a înregistrat un avans de 2,4 procente şi a fost urmată de Malta, cu 1,4% şi Portugalia, cu 1,1%. Rata de ocupare a populaţiei în cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a fost, anul trecut, în România de 63%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2022. Peste 50% dintre persoanele ocupate în România lucrau în sectorul de servicii. Rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban, circa 69%, faţă de 57% în mediul rural. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior, aproape 90%, în vreme ce din punct de vedere al vârstei, tinerii între 15 şi 24 de ani au fost cel mai puţin reprezentaţi cu aproape 19 procente. Salariaţii au deţinut în continuare cea mai mare pondere în totalul populaţiei ocupate, peste 85%, iar lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi au reprezentat 13% din populaţia ocupată.
Inspectorii de muncă din judeţul Harghita, în centrul României, au aplicat, în luna mai, amenzi în valoare totală de 111.000 lei (circa 22.000 de euro), pentru nerespectarea prevederilor legale privind relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă. Ca urmare a verificărilor au fost sancţionate 49 de firme. Principalele nereguli identificate în domeniul relaţiilor de muncă vizează neîncheierea contractului individual de muncă, folosirea de angajaţi cu salariul subdeclarat, nerespectarea prevederilor privind repausul săptămânal sau munca în schimburi şi neinformarea ITM în cazul folosirii muncii de noapte. În ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, amenzile au fost aplicate pentru nepurtarea echipamentului individual de protecţie sau lipsa controlului medical periodic. 446 de locuri de muncă sunt disponibile în Harghita, iar rata şomajului este de aproape 4%, potrivit Agenţiei judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă.
