Muncind în România

70% dintre companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights

Sorin Iordan, 28.11.2023, 14:14

70% dintre
companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria
ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze
personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights,
realizat de Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane. Companiile în
cauză au idicat faptul că au în plan să angajeze între una şi 50 de persoane
din afara Uniunii Europene. Analiza mai relevă faptul că 46% dintre respondenţi
estimează o uşoară creştere a numărului de angajaţi pentru anul curent, 6% se
aşteaptă ca acest număr să înregistreze creşteri considerabile, în timp ce 31%
spun că numărul de salariaţi se va menţine cel puţin la acelaşi nivel. 83%
dintre participanţii la cercetarea de specialitate, care au recrutat personal
din afara blocului comunitar, consideră cadrul legislativ birocratic şi
descurajant ca fiind cel mai mare obstacol în demersul lor.

De asemenea, 57%
dintre organizaţii susţin că un alt impediment este reprezentat de costul total
de aducere şi menţinere a forţei de muncă, în timp ce imposibilitatea
verificării procedurilor de recrutare a agenţiei specializate din ţara de
origine este văzută ca o dificultate în angajarea de astfel de personal de
către 17% dintre respondenţi. Candidaţii din Nepal şi Sri Lanka se află în
topul preferinţelor angajatorilor din România. Astfel, 48% dintre companiile
participante şi-au manifestat intenţia de a angaja forţă de muncă
extracomunitară din Nepal, iar 26% din Sri Lanka. De asemenea, ţările din care
angajatorii români vizează aducerea de lucrători pentru proiectele în derulare
sunt India, Ucraina, Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, Turcia,
Indonezia, Brazilia, Mexic şi Emiratele Arabe Unite. Contingentul de lucrători
non-UE a crescut considerabil, în România, de la 5.500 în perioada 2015 – 2016
la 100.000, în 2023, şi, potrivit unui proiect aflat în dezbatere la Ministerul
Muncii, ar putea ajunge la 140.000, anul viitor. Studiul HR
Insights a fost realizat în perioada august – septembrie 2023, pe un
eşantion de 160 de respondenţi, companii din sectorul privat care folosesc sau
ar putea folosi muncă temporară.

Sectorul de
construcţii şi tranzacţii imobiliare este cel mai mare angajator din România în
ultimii cinci ani, iar dinamica cifrei de afaceri îl situează pe locul trei,
conform datelor prezentate de analistul economic Iancu Guda, scrie Agerpres.
Guda a spus că sectorul de construcţii creează valoare adăugată în România şi a
generat aproximativ 100.000 de locuri de muncă. După criteriul valoarii
absolute, 7,8% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România provine
sectorul de construcţii, a precizat acesta. E a adăugat că aproapoe 23% din
activele din România sunt în sectorul de construcţii care, automat, este cel mai
capitalizat sector. Iancu Guda a menţionat că domeniul construcţii şi
tranzacţii imobiliare este unul profitabil, cu o creştere de 15 miliarde de lei
(circa 3 miliarde de euro) în ultimii cinci ani, ceea ce îl poziţionează
imediat după sectorul de energie şi cel de retail, care au ocupat prima şi
respectiva a doua poziţie în acest clasament. Potrivit datelor Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din cele aproape 66.500 locuri de
muncă disponibile, în prezent, în România, aproximativ 9.000 sunt în diferite
domenii de activitate asimilate sectorului de construcţii.

Poliţiştii de
imigrări au aprobat, în ultima săptămână, 1.855 de cereri de obţinere a
avizelor de angajare în muncă pentru cetăţeni străini, a anunţat Inspectoratul
General pentru Imigrări. Instituţia transmite că, în perioada menţionată, 407
astfel de cereri au fost respinse. De asemenea, 2.241 de cetăţeni străini au
primit permise de şedere în România, iar alţi 660, permise în calitate de
beneficiari de protecţie temporară. Totodată, poliţiştii de imigrări, în
cooperare cu agenţii cu atribuţii în domeniu, au depistat 56 de persoane de
diferite naţionalităţi aflate în situaţii ilegale, iar 14 au fost introduse în
centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică. Majoritatea,
cetăţeni străini sosiţi legal în România în baza unui contrat de muncă, au fost
identificaţi în timp ce încercau să treacă fraudulos graniţa de vest a României
pentru a ajunge în state din vestul Europei