Muncind în România – 01.10.2024
România devine tot mai atractivă pentru lucrătorii străini, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Ţările de origine din care provin majoritatea muncitorilor străini sunt Nepal, Turcia, Italia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India.
Sorin Iordan, 01.10.2024, 17:00
România devine tot mai atractivă pentru lucrătorii străini, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Ţările de origine din care provin majoritatea muncitorilor străini sunt Nepal, Turcia, Italia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India. Aceştia muncesc în construcţii, servicii HoReCa şi retail, iar potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări 80% dintre ei prestează muncă necalificată. Integrarea muncitorilor străini nu este uşoară, însă este importantă pentru creşterea economică a României, a declarat şefa Reprezentanţei Uniunii Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac. Ea a spus că lucrătorii străini din România au de înfruntat bariere lingvistice dar şi abuzuri ale angajatorilor. În acest sens, reprezentanţii mai multor ministere lucrează împreună la un cadru legislativ care să îi ajute pe imigranţi, a transmis Cancelaria prim-ministrului României. Astfel, se are în vedere întărirea instituţiilor de control ale statului, precum Inspecţia Muncii, pentru a le asigura imigranţilor condiţii demne de muncă, salarizare bună şi protecţie împotriva traficului de persoane. În 2023, numărul contractelor individuale de muncă ale lucrătorilor străini din România a fost de 200.000.
Problemele reprezentate de forţa de muncă constituie principala provocare pentru creşterea Produsului Intern Brut al României, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale, Valetin Lazea. În ultimii 25-30 de ani, s-a înregistrat o acumulare a capitalului românesc, astfel încât acesta nu mai este în prezent un factor care să afecteze PIB-ul. Acum, România trebuie să găsească domeniile în care să aibă un cuvânt de spus, la nivel european, a menţionat Lazea. El s-a referit la trei direcţii principale în care capitalul autohton poate trece la un noul nivel şi anume reşterea valorii adăugate, diversificarea investiţiilor, intrarea pe noi pieţe. Firmele din România vor trebui să îşi negocieze nişele pe care deţin un avantaj competitiv din cadrul lanţurilor de producţie continentale, iar România are multe capabilităţi de a se insera în producţia europeană, cu precădere în sectorul IT, în industria auto, în domeniul energiei verzi sau al exploatării de minerale rare.
Dezvoltarea industriei IT, dar şi digitalizarea serviciilor şi a administraţiei publice din România ar putea asigura sume importante la bugetul statului, a afirmat Radu Dumitru Antohi, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării. Acesta a spus că România are mai mulţi specialişti în tehnologie certificaţi la mia de locuitori decât Statele Unite ale Americii şi ocupă prima poziţie în Europa şi pe locul 6 în lume la acest capitol. Antohi a subliniat că în ţară există o forţă de muncă bine pregătită şi conectivitate asigurată de internet de mare viteză. Cu toate acestea, el a subliniat că există încă un decalaj între forţa de muncă bine pregătită din domeniul IT şi restul populaţiei în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor moderne şi a serviciilor digitale, dar şi între angajaţii companiilor de stat, ai firmelor private şi cei din administraţia publică locală. În prezent se lucrează la proiectul cloudului guvernamental care are drept scop unirea tuturor bazelor de date din administraţia publică pentru a oferi acces rapid informaţii.
Rata şomajului în România a fost de 3,06%, la sfârşitul lui august, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale, conform datelor anunţate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de şomeri a fost de 246.382 de persoane, mai mic cu 2.385 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 51.510 primeau indemnizaţie. Pe medii de rezidenţă, 66.185 de şomeri proveeau din mediul urban şi 180.197 din cel rural. Potrivit datelor ANOFM, cele mai multe persoane fără un loc de muncă aveau între 40 şi 49 de ani (62.795), urmate de cei cu vârste de peste 55 ani (55.554) şi de cele între 30 şi 39 de ani (44.778). Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar reprezentau 31,24% din total, cei cu nivel de instruire gimnazial 33,90%, iar cei cu studii universitare 4,51%.
