Muncind în România – 01.04.2025
România, Bulgaria şi Ungaria au înregistrat, anul trecut, cele mai mici costuri cu ora de muncă.
Sorin Iordan, 01.04.2025, 14:15
România, Bulgaria şi Ungaria au înregistrat, anul trecut, cele mai mici costuri cu ora de muncă. Costurile orare ale forţei de muncă în Uniunea Europeană au variat, în 2024, între 10 şi 55 de euro, iar media comunitară a fost de 33,5 euro. Cele mai scăzute costuri au fost înregistrate în Bulgaria – 10,6 euro, iar cele mai ridicate în Luxemburg – 55,2 euro. România ocupă poziţia a doua în clasamentul celor mai mici costuri cu 12,5 euro pe oră, urmată de Ungaria cu 14 euro. În industrie, media europeană a costului orar a fost de aproape 34 euro, în construcţii 30 euro, iar în servicii 33,4 euro. În economia necomercială, exceptând administraţia publică, acest cost a fost de puţin peste 34 de euro. Costul orei de muncă este alcătuit din costul cu salariile şi costurile nesalariale. România are printre cele mai mici ponderi ale costurilor nesalariale, aproape 5 procente, în timp ce în Franţa sau Suedia, acestea au reprezentat peste 30%. Comparativ cu 2023, preţul orei de muncă a crescut în medie cu 5% în 2024. Cele mai mari creşteri au fost în România şi Croaţia, un plus de 14,2 procente pentru ambele ţări, apoi în Bulgaria un plus de aproape 14% şi în Ungaria +13,3 procente.
Datele de muncă ale angajaţilor din România vor fi gestionate printr-un nou sistem online, care-l va înlocui pe cel actual, depăşit tehnic. Potrivit unei hotărâri adoptate de guvern, Misterul Muncii va stabili procedura de acces la noua platformă, care va simplifica accesul salariaţilor şi al angajatorilor la informaţiile privind raporturile de muncă. Purtătorul de cuvânt al executivului de la Bucureşti, Mihai Constantin, a spus că Reges Online va înlocui complet aplicaţia cunoscută de angajaţi şi de angajatori sub numele de Revisal, depăşită în raport cu volumul de informaţii despre relaţiile de muncă, complexitatea acestora şi evoluţia tehnologiei. Prin implementarea noii platforme, a precizat Constantin, se va reduce birocraţia şi vor fi actualizate mai rapid datele despre raporturile de muncă. Noul sistem va aduce multe beneficii pentru angajaţi, care, în timp, vor putea să-şi verifice contributivitatea aferentă muncii, dar şi pentru angajatori care nu vor mai fi nevoiţi să cumpere licenţe. Pentru a facilita adaptarea la noul sistem, angajatorii au la dispoziţie şase luni pentru a face tranziţia de la Revisal la Reges Online.
România se confruntă cu o criză fără precedent a forţei de muncă în sectorul reparaţiilor auto, iar riscul este ca această industrie să se blocheze, a transmis Patronatul Operatorilor de Service Auto. Potrivit datelor publicate de organizaţie, peste 40% dintre service-uri au mari probleme în recrutarea de muncitori calificaţi, iar din acest motiv multe sunt nevoite să refuze clienţii sau să le prelungească termenele de livrare. Pentru a evita un blocaj total, Patronatul Operatorilor de Service le cere autorităţilor măsuri urgente, precum reducerea taxării muncii pentru angajaţii din domeniu, simplificarea procesului de recrutare a muncitorilor străini, reforma educaţiei tehnice şi avantaje fiscale pentru service-urile care investesc în formarea tinerilor.
240 de angajaţii ai unei fabrici de confecţii din Odorheiu Secuiesc, în judeţul Harghita din centrul României, vor fi concediaţi până în luna iunie. Reprezentanţii companiei au transmis că motivul îl reprezintă creşterea cheltuielilor, odată cu majorarea salariului minim pe economie, dar şi lipsa comenzilor. Situaţia este întâlnită tot mai des şi la alte firme care lucrează în regim de lohn, a spus Janosi Edith, şef serviciu în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Ea a arătat că firmele străine, precum cea care a anunţat concedierile, activează acolo unde forţa de muncă e cât mai ieftină şi unde nu trebuie să plătească şi valoarea adăugată de creativitate. Schimbările de pe piaţa românească a muncii le determină însă să părăsească România, a mai spus Janosi Edith. În prezent, rata şomajului în Harghita este de 5,5%. În judeţ sunt 6.700 de şomeri, pentru care sunt disponibile 200 de locuri de muncă, majoritatea în domeniile prelucrării lemnului, construcţiilor şi textilelor. Harghita avea anul trecut al doilea cel mai mic salariu mediu din ţară, după Teleorman, 4.100 lei (820 euro) – cu aproximativ 1.500 lei (300 euro) mai mic decât media naţională.
