Un proiect european despre aromâni

Pasionată de etnologie și de cercetarea de teren, Georgiana Vlahbei este o figură distinctă în comunitatea tinerilor de origine aromână din România.

Monica Chiorpec, 09.06.2020, 12:15

După încheierea
studiilor în domeniul în care visa să profeseze, Georgiana a avut parte de una
dintre întâlnirile care i-au marcat viața, fiindcă astfel a apărut și ideea
unuia dintre cele mai importante proiecte culturale dedicate aromânilor: Cu
Tenda – Povești, sunete, imagini în mișcare. Memoria vie a Balcanilor și a sud-estului
Europei. Explică Georgiana Vlahbei, asistent în proiectul Cu Tenda și etnolog.

Intersecțiile care au dus la acest proiect au fost și ele, la rândul
lor, foarte frumoase și interesante. În 2012, eram voluntar la Muzeul Țăranului
Român. Am fost trimisă împreună cu Lila Passima, curator și coordonator al
Secției Educație Muzeală de la MȚR, într-o expoziție itinerantă, în Madrid.
Ne-am cunoscut acolo și probabil că asta a fost intersecția catalizatoare
dintre noi două, care a generat acest proiect, în sensul în care ne-am
descoperit substratul foarte adânc care ne lega. Împărțim aceleași origini. Din
această legătură foarte strânsă s-au ivit ideile de a construi un proiect
european despre această moștenire a aromânilor, pe care o împărtășim.

Între 2015 și
2019, proiectul european Cu Tenda, finanțat prin programul Europa Creativă al
Uniunii Europene, a reprezentat o cooperare culturală între Muzeul Național al
Țăranului Român din București, ca lider de proiect, Universitatea din Plovdiv,
Bulgaria, Centrul pentru Dialog Intercultural din Kumanovo, Macedonia și
Asociația Observatorul pentru Cercetări Sociale și Antropologice din Tricase,
Italia.

Georgiana Vlahbei: Împreună cu acești trei parteneri din
sud-estul Europei, am configurat un traseu cultural al memoriei vii. Nu doar a
aromânilor, dar și a altor grupuri, în special grupuri fără teritorialitate
constituțională, fără o țară a lor. În fapt, toată structura proiectului se
clădește pe această încercare de a privi patrimoniul imaterial, poveștile,
mărturiile despre ceea ce înseamnă un trai, un stil de viață, ocupațiile,
legăturile cu natura, de a le documenta, în primul rând, prin expediții de
documentare, prospecții și cercetare în localitățile în care trăiesc aceste
grupuri din Balcanii de astăzi.

Tineri din toate
țările implicate în proiectul Cu Tenda au gândit produse culturale menite să le
reconfirme identitatea, spre beneficiul cât mai multor grupuri etnice din
spațiul balcanic și nu numai. Iar Muzeul Național al Țăranului Român din
București a venit în sprijinul acestui demers prin expoziții și alte evenimente
culturale.

Georgiana Vlahbei:
Partenerul din Macedonia a creat,
alături de grupul-țintă, tinerii din localitatea Kumanovo, o piesă de teatru
foarte interesantă, vorbind tocmai despre cum această identitate se manifestă
pentru tineri astăzi, care sunt provocările lor. Mă refer la tinerii de
origine; de fapt, era vorba de mai multe origini, pentru că orașul Kumanovo
este unul intercultural. La fel de importante au fost două expoziții, cu mare
greutate și pe o mare întindere în cadrul proiectului. Amintesc expoziția pe care
Muzeul Țăranului Român a creat-o și pe care a itinerat-o în toate țările
partenere, unde s-a vorbit despre poveștile aromânilor pe mai multe tipuri de
discursuri și de fire narative, istoric, cultural, au autoetnografiei, al
arheologiei subiective.

Poate cel mai
important rezultat al proiectului european Cu Tenda îl reprezintă atât arhiva
generată de cercetarea de teren, cât mai ales felul în care identitatea
culturală rezonează acum în conștiința tinerilor aromâni care s-au implicat în
acest proiect:

Am reușit, sperăm noi, pentru că am văzut
efectele schimbului intergenerațional între bătrânii aromâni, între generația
de vârstnici și copii. Am încercat să impulsionăm acest contact, transmiterea
de povești, transmiterea de practici vechi, transmiterea de memorie, acesta
fiind unul dintre cele mai importante câștiguri ale proiectului. Mai departe,
probabil că la nivelul originalității și la nivelul a ceea ce a reușit să aducă
în spațiul european, mai larg, nu doar în cel românesc sau balcanic, a fost
nevoia de a face cât mai vizibile aceste voci, micro-poveștile unor comunități
care nu apar atât de des în discursurile publice.

Pentru Georgiana
Vlahbei, a exista la intersecția dintre două lumi este un privilegiu. Îmbinând
tradiția cu tehnologia de astăzi, crede ea, tinerii pot reface legăturile rupte
dintre generații:

Poziția în care mă aflu este probabil una
privilegiată, în sensul în care, pentru o tânără millennial, din această
generație 3.0, cel puțin două lumi au ajuns împreună în mine. Și simt că asta
se întâmplă nu doar în cazul meu și al prietenilor mei aromâni apropiați, cei
cu care am clădit împreună diferitele aspecte ale acestui proiect. Cred că se
reflectă și în general, în această generație tânără a aromânilor, cel puțin din
România, dacă nu și din Balcani. Este această efervescență și această
reîntoarcere către ceea ce înseamnă poveștile bunicilor. Cel mai important, în
acest demers de întoarcere este avem și toate resursele, și tot ceea ce
înseamnă contemporanul, de la tehnologie la posibilitatea de a vizita acele
locuri din care au venit bunicii. Și, în primul rând, posibilitatea de a
comunica între noi, de a forma, cu adevărat, rețele.

De curând, Biroul
Europa Creativă a salutat contribuția proiectului Cu Tenda, incluzându-l
printre studiile de caz prezentate pe site-ul europa-creativa.eu. Mai multe
detalii puteți afla de pe pagina de Facebook CU TENDA.