Un francofon din Republica Moldova, în vizită la RRI

Cea de-a 13-a ediţie a concursului tinerilor francofoni Gutuia de Aur şi-a desemnat câştigătorii. La concurs au participat elevi şi studenţi din diferite localităţi din Republica Moldova - Chişinău, Bălţi, Soroca sau Floreşti.

Monica Chiorpec, 07.01.2020, 14:47

Cea de-a 13-a
ediţie a concursului tinerilor francofoni Gutuia de Aur şi-a desemnat câştigătorii.
La concurs au participat elevi şi studenţi din diferite localităţi din
Republica Moldova – Chişinău, Bălţi, Soroca sau Floreşti. Tema propusă
anul acesta aduce în dezbatere problemele limbii materne în contextul
procesului de globalizare. Laureaţii concursului au obţinut premii importante,
între care şi o vizită la Bucureşti, la Radio România Internaţional. Marius
Mihalcean, elev la Liceul Teoretic Republican Aristotel şi câştigătorul
premiului I, ne spune câteva cuvinte despre organizator, dar şi despre
procedura de concurs. Courrier de Moldavie, care publică articole
legate de francofonie şi este o organizaţie locală promovează şi valorile
naţionale printr-un concurs care constă, anual, într-un eseu. Acest eseu este
transmis în formă scrisă, după care îl prezentăm oral, în faţa unui juriu. În
fiecare an, propune câte un subiect cu temă naţională sau patriotică, dar în
contextul francofoniei. Anul trecut, a fost despre opera lui Ion Druţă (n.a.
scriitor basarabean). Anul acesta, a fost
despre limba maternă în contextul mondializării.

Cum a devenit
francofil Marius Mihalcean? Pe lângă faptul că franceza este o limbă
frumoasă, am învăţat la un liceu francofon, în primele zece clase, Liceul
Teoretic Gheorghe Asachi din Chişinău. Am fost într-o clasă bilingvă. Unele
materii le-am studiat în franceză. Inevitabil, când petreci atâta timp alături
de o limbă, începe să îţi placă din ce în ce mai tare. În plus, am descoperit
nişte autori francezi, Zola, Camus sau Hugo, iar cel mai interesant este să îi
citeşti în franceză.

Istoria şi
cultura Franţei îl pasionează pe Marius Mihalcean. Îşi doreşte ca, pe viitor,
nu doar să călătorească, ci şi să studieze în această ţară. În general, Franţa are o istorie şi o cultură bogate. A fost una dintre
primele ţări în diferite mişcări din Europa. Este interesant să analizezi din
punctul de vedere al unui francez ceea ce s-a întâmplat, ceea ce se întâmplă
acum. Vreau să îmi urmez şi studiile în Franţa, posibil la o universitate de
medicină.

Fiind un elev bun
în ambele sfere ale cunoaşterii, Marius Mihalcean nu se poate hotărî încă dacă
să urmeze o carieră umanistă sau una care să aibă legătură cu ştiinţele exacte.
Îi place să se exprime liber, însă şi domeniul medicinei îl atrage foarte mult. Este greu să îţi determini drumul, în care tabără îţi este mai bine,
pentru că fiecare tabără are atuurile sale. Pe de o parte, în domeniul
ştiinţelor umane, ai o mai mare libertate de exprimare şi de interpretare. În
cea a ştiinţelor exacte, nu ai loc să interpretezi sau să îţi spui opinia.
Acolo, este un adevăr care este demonstrat, nu poţi să vii cu propria ta
interpretare. Este greu să decid.

Deşi poliglot,
Marius Mihalcean crede că limba maternă nu trebuie uitată. Pentru el, ofensiva
limbilor de circulaţie internaţională nu reprezintă un pericol, atâta timp cât
există oameni care păstrează identitatea lingvistică a unei anumite ţări. Marius
Mihalcean Sunt şi vorbitor de engleză. Vorbesc şi
rusa, dar nu atât de bine. Chiar despre asta a fost vorba şi în eseu, că
limbile internaţionale, ca engleza, franceza sau spaniola, au o importanţă din
ce în ce mai mare, dar că nu ar trebui să uităm de limba maternă. Nu mă
îngrijorează creşterea popularităţii limbii engleze, pentru că eu ştiu că
valorile naţionale oricum există şi continuă să existe pentru că există
vorbitori activi. Cât timp există vorbitori activi pentru o anumită limbă,
limba respectivă o să trăiască.

Literatura rămâne
una dintre marile pasiuni ale lui Marius Mihalcean. Îi plac autorii francezi clasici,
iar gustul său în materie de lectură a evoluat în timp. În principal,
clasicii. Depinde de vârstă, care înseamnă mult în materie de lectură. Când
eram mai mic, îmi plăcea Jules Verne, după care am trecut la Hugo, Cocoşatul
de la Notre-Dame. După aceea, m-am jucat un pic cu Camus, Străinul. Când
m-am mai maturizat, am citit Zola, Germinal. A fost interesant la şcoală,
fiindcă erau teme la istorie care aveau legătură cu aceşti autori, cu Zola sau
Camus. Era interesant să văd ce spune manualul versus ce spune autorul despre
timpul acela. Zola se documenta foarte mult când scria o carte. Îmi place să
citesc ceva care îmbină ştiinţa cu latura umană.

La concursul Gutuia de Aur, care se desfăşoară anual
în Republica Moldova, sunt invitaţi să participe elevi, studenţi şi tineri cu
vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani, cetăţeni ai Republicii Moldova, care
cunosc şi vorbesc fluent limba franceză.