„Teatru și freelancing cultural”, cu actorul Paul Ruben Grec

Paul Ruben Grec este, de profesie, actor. Face parte din noua generație de artiști, motiv pentru care implicarea sa în domeniul cultural în genere este necesară, după cum el însuși crede.

Monica Chiorpec, 14.07.2020, 12:31

Prin urmare, Paul nu s-a rezumat la scenă. A înființat
Asociația Macaia în anul 2008, alături de care a derulat diferite proiecte
culturale, sociale și comunitare. Despre cele mai importante, Paul Ruben Grec.

Cele mai de anvergură ar fi Festivalul Waha, un festival de muzică
electronică dedicat tinerilor și pentru tineri, care se ține la munte, dar și Festivalul
de Teatru pentru Deținuți, un proiect preluat de către Administrația Națională
a Penitenciarelor și care se desfășoară anual, în luna noiembrie, la Teatrul
Nottara, ca model de reintegrare a deținuților – din cele 11 ediții de până
acum, am observat că acest festival are un mare efect asupra lor, rata de recidivă
a celor care au participat fiind mult mai mică decât rata generală. Piesa
Richard al III-lea a fost jucată de un deținut care fusese închis pentru
omor, iar trăirile pe care le-am văzut la el nu le-am mai întâlnit la niciun
actor care a jucat în rolul lui Richard al III-lea. Puterea pe care o dădea
rolului și felul în care spunea cuvintele, emoțiile lui erau unice. Și pe el
l-a marcat foarte tare.

Pandemia și
izolarea impusă au modificat dinamica evenimentelor culturale din România, ca
peste tot în lume. Cu toate acestea, Paul Ruben Grec crede că trăim un moment
important pentru reconfigurarea vieții culturale.

În cazul
festivalurilor, 2020 a fost un an sabatic. Eu sper ca, de anul viitor, să putem
relua activitățile ca în mod normal sau cât de cât aproape de normal, fiindcă
noi, ca ființe umane, avem nevoie de socializare, de timp liber, de cunoaștere,
de ieșit la evenimente. Unele arte cred că vor pierde puțin teren, dar cred că
este momentul ca artele să se reinventeze și să își găsească un echilibru în
societatea actuală, pentru că altfel vor pierde un teren care nu se mai poate
recupera niciodată.

Sprijinul din
partea autorităților ar putea consolida domeniul cultural, pentru o gestionare
cât mai corectă în vremuri de criză profundă, crede Paul Ruben Grec.

Ar trebui create niște fonduri speciale pentru sectorul independent.
Toate spațiile independente care erau în București nu au supraviețuit mai mult
de 4-5 ani, din cauză că autoritățile locale nu se implicau cu demersuri sau cu
orice fel de ajutor. Ajutorul nu trebuie să fie neapărat financiar. Poate să
însemne aprobări și facilitări de echipament, de transport. Ar ajuta foarte
mult asociațiile pentru a realiza activități culturale pentru comunitate. Ar
ajuta foarte mult ca Primăria să se implice în cofinanțarea proiectelor depuse
de diferite asociații culturale. La unele proiectele mai mari, partea de
cofinanțare atinge 40% din valoarea totală a proiectului, iar unele asociații
și fundații nu dispun de aceste fonduri.

Cum ar trebui să
arate profilul artistului contemporan și ce aptitudini ar trebui să-și exerseze
acesta pentru a avea succes pe piața de astăzi?

Paul Ruben Grec: În primul rând, ar trebui să se înarmeze cu multă răbdare, pentru că
răbdarea este necesară în societatea noastră birocratică. Să își dorească să
cunoască cât mai mult, să învețe. Artistul de astăzi trebuie să știe și
contabilitate, și să scrie proiecte sau să facă o prezentare, să fie și talentat,
și un artist bun. E mai complex, nu se mai rezumă doar la a fi talentat și a
juca bine, trebuie să fie și manager, și plan developer. Dar nu este imposibil
și este o profesie frumoasă.

Paul Ruben Grec rămâne optimist în ceea ce privește
viața culturală din România. Cu determinare și multă răbdare, Paul crede că
lucrurile pot fi schimbate în bine.