Ştefania Mihai, noua şefă a filialelor LSRS
Ştefania Mihai, noua şefă a filialelor LSRS: Nu vreau să contribui la fenomenul de brain drain
Sorin Iordan, 14.03.2023, 15:19
Ștefania Mihai are 20 de ani şi conduce Departamentul Filiale din cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut în Călineşti, judeţul Argeş, şi după ce a absolvit liceul în Piteşti, în anul 2000, s-a mutat la Bucureşti pentru a urma cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti. Pentru anul universitar 2022-2023, Ştefania a obţinut o bursă Erasmus şi învaţă la EPITECH – Lécole de lInnovation et de lExpertise Informatique din Paris. Spune că a fost mereu atrasă de Franţa şi în special de Paris şi de aceea a ales să studieze acolo.
Eu mi-am dorit să plec cu o bursă Erasmus din anul întâi de facultate, dar din cauza pandemiei nu am reuşit decât în anul trei şi Parisul a fost prima mea opţiune pentru că a fost ceva la cultura lor care mi-a plăcut foarte mult şi am simţit că în momentul în care o să vin aici o să pot să mă simt într-un fel ca acasă, să nu mă simt chiar atât de străină. Ştiam că e un loc de suflet pentru mine pentru că îl mai vizitasem în trecut şi, dintre toate locurile pe care le-am vizitat, aici m-am simţit eu cel mai bine. Simţeam aşa într-un fel că aş aparţine de locul ăsta dacă aş locui aici. Probleme au fost. Probleme există peste tot. Aici, problema majoră pentru mine a fost administrativă, atât pe partea de cazare cât şi la facultate. Foarte multe documente, foarte multe probleme administrative pentru că nu ştiam, efectiv, la ce să mă aştept. Am primit ajutor. Am avut norocul că am cunoscut studenţi care erau aici deja de câţiva ani şi mi-am putut pune baza în ei să mă ajute unde nu am ştiut. Am mai avut o mare problemă cu faptul că nu ştiam limba. Vorbeam, dar nu la un nivel foarte bun, iar oamenii de aici nu prea vorbesc engleza atât de bine şi eram puţin pierdută.”
Ștefania a intrat în Filiala Franţa a LSRS încă din prima săptămână de şedere în Hexagon. Spune că a fost ajutată de un prietenen de-al său, Daniil Turturoiu, coordonatorul filialei franceze, pe care l-am avut invitat al rubricii anul trecut.
El m-a ajutat cu procesul pentru casă şi toate cele de dinainte, deci am avut o bază, nu am venit chiar aşa singură, necunoscătoare. Am intrat în Departamentul de Relaţii Externe, iniţial în septembrie. Mi-a plăcut foarte mult să mă implic în toate proiectele atât mari, cât şi mai mici. M-am implicat în proiectele binecunoscute ale filialei Franţa, precum «Fête de la rentrée», unde am primit şi menţiuni pentru activitatea mea din filială, menţiuni speciale. Iar, mai târziu, în noiembrie, când s-au deschis alegerile pentru Consiliul Director al LSRS World Wide, am decis să candidez pentru funcţia de vicepreşedinte Filiale, funcţie pe care în prezent o deţin, deoarece voiam să propag această idee, pe care am găsit-o în filiala Franţa, de comunitate, de oameni care vor să împărtăşească mai departe valorile româneşti, de oameni care devin, la un moment dat, o casă departe de casă şi ca vicepreşedinte Filiale pot să inspir acest lucru şi să ajut şi celelalte filiale, în afară de Franţa, să continue această muncă minunată pe care noi o facem. Îm momentul de faţă, pentru LSRS central lucrăm la organizarea Galei. Gala este un eveniment anual unde se premiază excelenţa academică a studenţilor români aflaţi în străinătate. Motto-ul de anul acesta este «Construim prezentul». Şi, de altfel, noi avem tot felul de proiecte în desfăşurate, unele încă nu cu titlu oficial. O să le anunţăm. Avem o comunitate mare, unde anunţăm mereu ce se întâmplă ba prin email, ba prin postări pe Instagram, Facebook.”
La finalul acestui an academic, Ştefania Mihai se va întroarce în România pentru a-şi încheia studiile şi a-şi susţine lucrarea de licenţă. Spune însă că va încerca să revină în Franţa pentru un master, dar că la final, după ce se va perfecţiona, intenţionează să se repatrieze şi să ajute la dezvoltarea României.
Aş vrea să vin să fac masterul tot aici. Dacă nu cu o bursă Erasmus, tot o să mai plec din nou, pentru că îmi place foarte mult acest stil de viaţă pe care îl am aici şi vreau să învăţ foarte multe lucruri în continuare, dar la final am în plan să mă întorc în România. Nu vreau să fiu una din persoanele care contribuie la efectul de «brain drain» (migraţia creierelor – n.r.) care se întâmplă acum foarte mult. Eu simt că învăţ foarte multe lucruri cu care pot să mă întorc şi să ajut mai departe.”
