Şefa LSRS Belgia, despre viaţa studenţească din inima Europei

Daiana Vasiu-Velcherean are 23 de ani şi conduce filiala Belgia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.

Sorin Iordan, 22.12.2020, 15:32

Daiana Vasiu-Velcherean are 23 de ani şi conduce filiala Belgia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Este din Deva şi a ajuns în Belgia vârsta de 16 ani, împreună cu mama sa. Primul contact cu societatea belgiană l-a avut în orăşelul La Louvière, unde a locuit timp de doi ani, perioadă în care a absolvit liceul şi învăţat limba franceză.

Nu pot să spun că nu a fost dificil, pentru că a fost. Fiind un orăşel mic am avut parte şi de multe instanţe de xenofobie, dar faptul că am învăţat franceza atât de repede m-a ajutat să mă integrez mai repede.”

De cinci ani locuieşte în capitala informală a Europei, unde a obţinut licenţa în literatură şi lingvistică în limbile engleză, germană şi japoneză la Universitatea Liberă din Bruxelles. În prezent urmează cursurile de master în comunicare şi relaţii internaţionale la aceeaşi instituţie de învăţământ superior. Este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate de aproape trei ani, iar de un an a preluat frâiele filialei Belgia. Împreună cu cei 24 de membri, Daiana a pus în scenă câteva proiecte destinate studenţilor români de acolo, dar şi promovării tradiţilor româneşti.

Facem multe proiecte de tip workshop, numele unui asemenea proiect fiind LSRS Skills. Am avut două ediţii înainte să lovească pandemia şi de atunci încă încercăm să ne reprofilăm în online. La prima ediţie a fost vorba despre CV, despre scrisoarea de intenţie şi despre interviu, deci cum ne pregătim pentru viaşa profesională în calitate de studenţi. Am avut profesionişti care au venit să ne vorbească, să ne explice şi apoi, în a doua parte a evenimentului, să ne corecteze CV-urile şi scrisorile de intenţie şi să ne pregăteascp rapid pentru un posibil interviu. Ideea a fost să pregătim uşor, uşor studenţii pentru ce urmează după facultate. A doua ediţie a evenimentului a avut ca temă leadership-ul, cum abordăm această temă a leadership-ului, ce fel de calităţi are un lider şi aşa mai departe. În ultimii trei ani, de 1 martie şi de 1 decembrie a făcut evenimente la care am avut momente artistice, diverse activităţi ca să celebrăm Ziua Naţională sau Mărţişorul. Ultimul eveniment pe care l-am făcut anul acesta a fost chiar Mărţişorul şi am făcut mărţişoare din materiale sustenabile, am prezentat tradiţia Mărţişorului şi, de data aceasta, a fost un eveniment deschis tuturor nu doar românilor, ca să promovăm puţin tradiţia Mărţişorului şi sustenabilitatea. Pe lângă acestea avem şi evenimente puţin mai informale, precum Meet the students. În fiecare lună ne întâlneam la un restaurant din bruxelles şi la acest eveniment veneau studenţii din comunitatea românească, povesteam, ne cunoşteam, era un eveniment informal de networking pentru studenţi.”

Odată cu apariţia noului coronavirus şi a impunerii de restricţii menite să reducă rata de infectare, LSRS Belgia, la fel ca celelalte filiale ale Ligii, a fost nevoită să-şi reducă activităţile şi să le tranfere, pe cât posibil, în online. Deşi spune că nu a fost uşor, Daiana a reuşit organizarea câtorva evenimente.

Ne-am îndreptat activitatea către echipă şi, la început, am făcut foarte multe proiecte interne ca să ne consolidăm puţin echipa şi să nu pierdem contactul unii cu alţii, pentru că este foarte greu pe timp de pandemie. Am început să facem diverse proiecte în online, precum conferinţe sau seminarii. De exemplu, în octombrie am avut un eveniment care se numeşte Women in diplomacy cu doamna Ambasadoare la Uniunea Europeană Luminiţa Odobescu, unde ne-a vorbit despre experienţa sa ca femeie în domeniul diplomaţiei şi ne-a dat câteva sfaturi, deci am încercat să adaptăm evenimentele deja existente în format online.”

Daiana Vasiu-Velcherean este de părere că nu există un loc de muncă ideal, ci mai de grabă aspecte ale anumitor job-uri care sunt ideale. Spune că este în căutarea acelei actvităţi care să-i odfere motivaţia de a se trezi dimineaţa cu gândul că poate face o diferenţă. La întrebarea dacă intenţionează să se întoarcă în România şi să profeseze, a oferit un răspuns categoric.

Da. Deşi am remarcat că din ce în ce mai puţine persoane au acelaşi răspuns ca mine, eu mi-aş dori foarte mult să mă întorc în România. Îmi dau seama că am învăţat foarte multe lucruri aici care ar putea fi de folos în România şi care ar putea schimba anumite mentalităţi. Mă gândesc din ce în ce mai serios că, dacă opportunitatea se iveşte, să mă mut înapoi şi să văd dacă pot, şi sper să pot, să construiesc ceva frumos acolo pentru că îmi spun că dacă am reuşit în Belgia, într-o ţară străină care m-a acceptat şi m-a adoptat, reuşesc şi în ţara mea.”