Fotografia de aritectură, un domeniu aparte
Bogdan Anghel este, între altele, fotograf de arhitectură. Pasionat de stilul modernist şi observând potenţialul Capitalei României, s-a hotărât să documenteze, într-o manieră artistică, clădirile Bucureştiului emblematice pentru perioada interbelică.
Monica Chiorpec, 05.11.2019, 14:36
Bogdan Anghel
este, între altele, fotograf de arhitectură. Pasionat de stilul modernist şi
observând potenţialul Capitalei României, s-a hotărât să documenteze, într-o
manieră artistică, clădirile Bucureştiului emblematice pentru perioada
interbelică. Înainte de toate, l-am rugat pe Bogdan Anghel să explice conceptul
de fotografie de arhitectură. Fotografia de arhitectură este o nişă a
fotografiei, destul de puţin dezvoltată şi întâlnită în România. În alte ţări,
este mult mai dezvoltată şi deja are o tradiţie veche. În România, din păcate,
acest tip de fotografie este atribuit mai degrabă zonei imobiliare, de
fotografie pentru dezvoltatori. Eu încerc să fotografiez clădirile moderniste
din Bucureşti, dar dintr-un unghi mai artistic. Încerc să surprind anumite
momente sau anumite detalii ale clădirilor într-un mod mai artistic, nu neapărat
într-un mod documentar.
Dincolo de
demersul artistic şi estetic, Bogdan Anghel transmite şi un mesaj important
prin intemediul fotografiilor sale. Anume, că patrimoniul arhitectural al
Bucureştiului se degradează treptat şi ireversibil. Toate clădirile
moderniste, construite în perioada interbelică, în anii ’20-’30, sunt într-o
stare foarte proastă. Nu au fost modernizate mai deloc. Într-adevăr, fotografia
mea are şi un mesaj în spate. Este un semnal de alarmă apropo de starea de
degradare a acestor clădiri şi de urgenţa conservării lor.
Interesul pentru
aceasta problematică a patrimoniului arhitectural se numără printre
priorităţile statelor europene şi nu numai. Fotografiile lui Bogdan Anghel au
apărut nu doar o dată în publicaţii mondiale de gen, tocmai fiindcă Bucureştiul
se remarcă prin clădirile sale moderniste. Au fost mai multe articole în publicaţii
internaţionale despre asta, fiindcă oamenii din exteriorul ţării sunt foarte
interesaţi de tot ceea ce înseamnă patrimoniu şi moştenire modernistă. Bucureştiul
este unul dintre oraşele din Europa foarte bogate în patrimoniul acesta. Sunt
mii de clădiri moderniste în Bucureşti, ceea ce se întâmplă rar în Europa, de-aici
şi interesul lor foarte mare pentru arhitectura moderistă şi pentru starea în
care aceasta se află.
Bogdan Anghel
crede că Bucureştiul ar trebui să profite de moştenirea arhitecturală pe care o
deţine, cu precădere în scopul dezvoltării turismului. Potenţialul din punct
de vedere arhitectural există şi este imens. Este la fel de mare ca cel din Tel
Aviv, care abundă în clădiri Bauhaus, însă acolo autorităţile au avut un
interes foarte clar şi au înteles că, dacă renovează, promovează aceste clădiri
şi se ocupă de partea aceasta, poate să atragă un potenţial turistic imens. Din
acest motiv, Tel Aviv se mai numeşte şi oraşul alb, de la aceste clădiri din
patrimoniul UNESCO. Este un motiv foarte important pentru turiştii care merg
acolo. Acest lucru ar putea fi făcut şi în Bucureşti. Bucureştiul ar putea
deveni atractiv pentru turişti, dacă autorităţile s-ar ocupa de ele şi le-ar
îngriji.
O ultimă şansă de
conserva clădirile interbelice ale Bucureştiului, aceasta este viziunea care
animă activitatea lui Bogdan Anghel în domeniul fotografiei de arhitectură. Cu
pasiune şi cu mult talent, dar şi cu teama că toate clădirile pe care
obiectivul său le surprinde astăzi ar putea dispărea definitiv, Bogdan Anghel
îşi continuă periplul pe străzile Capitalei, în căutare de bijuterii ale
arhitecturii moderniste. Eu am început fotografia de arhitectură
pentru că eram foarte pasionat de acest stil arhitectural modernist.
Întotdeauna m-a atras, pentru că îmi place foarte mult estetica lui. Şi, pentru
că trăiesc într-un oraş în care acest stil abundă, mi s-a părut logic să încep
să documentez clădirile acestea. Mi se pare o ocazie unică, mai ales că în
România există riscul producerii de cutremure. Mi-e teamă că aceste clădiri, la
un cutremur mare, similar celui din 1977, nu vor mai exista. Este o ultimă
şansă de a le conserva, chiar şi aşa, la nivel de fotografie.
O expresie
sinceră şi simplă a nevoilor moderne, aceasta este arhitectura noastră. Ea exprimă
frumuseţe prin simplitate şi utilitate prin confort. Această artă nu este un
capriciu la modă, utilitarul şi plăcutul sunt adevăruri vechi, este afirmaţia
lui Horia Creangă, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi români interbelici.
O filosofie pe care Bogdan Anghel încearcă să o readucă în atenţie prin
intermediul fotografiilor sale.