Eduard Bălănici, coordonatorul LSRS Olanda
Eduard Bălănici are 22 de ani şi este coordonatorul filialei Olanda a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
Sorin Iordan, 20.06.2023, 13:13
Eduard
Bălănici are 22 de ani şi este coordonatorul filialei Olanda a Ligii
Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut în Curtea de Argeş şi după ce a
absolvit Colegiul Naţional Vlaicu Vodă din localitate a decis să îşi continue
studiile în Olanda. Povesteşte că a avut contact cu societatea olandeză pe când
era în clasa a 11-a şi, timp de o săptămână, a locuit în Zwolle. A rămas
impresionat de ce a văzut acolo aşa că acum studiază administrarea afacerilor
internaţionale la Universitatea Twente din oraşul olandez Enschede. L-am
întrebat pe Eduard ce l-a convins să aleagă Olanda în detrimentul altor sisteme
de învăţământ superior.
În primul rând, faptul că studiez în engleză. Adică şi dacă aş
fi făcut un program de studiu în olandeză nu m-ar fi ajutat atât de mult,
pentru că studiind în engleză automat se creează oportunităţi profesionale şi
economice în limba engleză. Alte avantaje ar mai fi faptul că relaţia
profesor-student nu este o relaţie de superioritate a profesorilor faţă de
studenţi astfel încât comunicarea este mult mai bună. Un alt motiv ar fi
avantajele pe care ţi le oferă statul olandez. Pentru cei care aleg să nu
studieze şi vor să facă nişte cursuri de orientare profesională, guvernul
oladenz pune la dispoziţie 1.000 de euro, bani pe care tu nu-i plăteşti, dar de
care beneficiezi să faci un anumit curs care să te califice cu o diplomă
acreditată. Eu, personal, fac un curs în business analytics ca să mă ajute, pe
viitor, să obţin mai repede un job. Consider că aceste avantaje pe care le
oferă statul olandez sunt superioare avantajelor pe care le-aş fi avut ca
student în România.
Primul
contact pe care Eduard l-a avut cu LSRS s-a petrecut în urmă cu trei ani, când
a interpelat Liga în legătură cu posibilităţile de studiu în străinătate. În
februarie 2020 s-a alăturat filialei Olanda. A activat ca voluntar în
Departamentul de Relaţii Externe, a ajuns şef al acestuia, iar în prezent
conduce întreaga filială.
Până acum experienţa mea a fost una extrem de plăcută pentru că
am reuşit să mă alătur şi să mă acomodez la o comunitate românească din Olanda,
diversă, formată din studenţi nu doar din oraşul meu, dar şi din oraşe mai
îndepărtate, precum Amsterdam, Rotterdam, Groningen. De altfel, mi-am legat şi
foarte multe prietenii de când sunt în LSRS. Am făcut foarte multe excursii
împreună astfel încât să ne cunoaştem mai bine. Din acest motiv, pentru mine nu
este o povară voluntariatul în LSRS. Este mai mult o plăcere de a colabora cu
oameni care au o minte deschisă şi cu oameni care vor să cunoască, să
experimenteze şi să creeze proiecte sustenabile şi de lungă durată.
Câţi
membrii are filiala LSRS Olanda?
La momentul de faţă suntem 26 şi suntem în continuă dezvoltare
pentru că noi facem campanii de Meet LSRS. Acestea au scopul de a face filiala
Olanda cunoscută şi studenţilor români care nu sunt la momentul actual
voluntari. Mi se pare un prilej foarte bun ca şi alţi studenţi români care nu
sunt voluntari să aibă acces şi contact cu LSRS. Eu mi-am început mandatul anul
trecut, iar anul acesta voi lăsa şi pe altcineva astfel încât şi alţii să aibă
oportunitatea de a învăţa ceva şi de a cunoaşte. Primul meu scop a fost să
creez o comunitate foarte unită. Ideea nu e ca LSRS să se transforme într-o
enclavă, adică doar membrii voluntari să se cunoască unii cu ceilalţi, însă
este foarte important să existe unitate şi legături strânse astfel încât să
lucrăm împreună pentru un anumit scop.
Care
sunt cel mai importante proiecte pe care filiala Olanda le pune în practică în
acest an?
Cel mai important a fost Gala LSRS, de la Palatul
Parlamentului, care a fost un succes. A fost cel mai mare eveniment organizat
de LSRS şi o să mai organizăm un eveniment în care filiala Olanda este implicată.
Se numeşte Future of European Law şi se va desfăşura la Parlamentul European,
la Bruxelles, pe data de 23 iunie. Ideea este că orice idee am avea trebuie să
o considerăm dacă este sustenabilă, dacă este realizabilă. Contează foarte mult
creativitatea şi varietatea de idei, însă contează foarte mult şi resursele pe
care le ai într-un anumit moment. De asta noi căutăm şi gândim mereu proiecte
care să fie şi realizabile nu doar frumoase în teorie.
Eduard
Bălănici îşi va ceda poziţia în LSRS la începutul lunii iulie, atunci când sunt
programate alegeri interne în filiala Olanda. El mai face parte şi din
conducerea Asociaţiei Studenţilor Românilor de la Universitatea Twente. Spune
că îşi doreşte să-şi continue studiile cu un masterat, apoi să lucreze o
perioadă în Olanda şi nu exclude revenirea în ţară.
Dacă mă voi întoarce în România, mă voi întoarce cu idei de
investiţii şi afaceri foarte bune din afară astfel încât să creez oportunităţi
economice şi în România care să se alinieze cu standardele europene. Bine, sună
foarte pompos ceea ce spun acum, însă cu voinţă şi imposibilul se poate face
posibil.