Hiroko Ogawa, maratonistă pasionată și profesoară de limba japoneză

Hiroko Ogawa, din Osaka, de 14 ani în România, maratonistă şi profesoară de japoneză.

Hildegard Ignătescu, 30.07.2020, 15:46

Hiroko Ogawa s-a născut în Japonia, la Osaka. Este maratonistă pasionată și profesoară de limba japoneză, iar în România locuiește de 14 ani. A predat japoneză la Academia de Studii Economice din București și este foarte interesată de gastronomia românească. Până la vârsta de 59 de ani a alergat în peste 200 de maratoane, printre care maratonul caritabil Help Autism, care presupune parcurgerea distanței dintre București și Sofia. A participat timp de cinci ediții la rând în acest maraton caritabil. Hiroko a învățat românește destul de greu, însă s-a integrat rapid în atmosfera de aici, care îi place mult. Ne povestește de ce a ales ca România să-i fie a doua casă:

“Mulțumesc pentru invitație și mă bucur tare mult că sunt aici. Am ajuns în România în 2006, ceea ce înseamnă că au trecut deja 14 ani. Eu sunt maratonistă din Osaka și în anul 2004 am participat la un concurs de alergare în Franța în reprezentativa Japoniei. Acolo am întâlnit un român, de care m-am îndrăgostit și care m-a invitat în România. Primul an, chiar primii doi ani, au trecut foarte greu, pentru că nu puteam să vorbim în română și când ieșeam pe stradă, unii oameni îmi spuneau că sunt chinezoaică. Lumea se uita la mine cu curiozitate. Dar, datorită atletismului, mi-am făcut foarte mulți prieteni cu care alergam, de la generația tânără, până la veterani, adică alergători de peste 90 de ani. De la ei am învățat limba română, practic am învățat să vorbesc românește de la colegii de alergare.

Hiroko este interesată de rețetele românești, pe care le-a postat în trecut pe un blog personal. Acum scrie despre realitățile din România pe pagina ei de Facebook și primește o mulțime de reacții entuziaste, mai ales din partea prietenilor japonezi. Gătește cât poate de des mâncăruri românești, fiindcă a fost încă de la început cucerită de gastronomia noastră:

“Da, aveți fructe și legume foarte gustoase, am înțeles că datorită pământului, care este foarte bun. De exemplu, acum au apărut pepenii, castraveții și roșiile, care sunt foarte bune. Din păcate, în Japonia avem fructe și legume ca plasticul, nu au gust. Iar gastronomia românească are gustul acela ca la mama acasă. Fiecare mamă are o rețetă proprie. De exemplu, de Paște, când merg acasă la prietenii mei, fiecare mamă gătește sarmale, însă în fiecare casă au alt gust. Am fost foarte impresionată. E greu să gătești sarmale, eu am reușit să fac cel mult ardei umpluți.

Familia și apropiații nu au înțeles de la început de ce a decis Hiroko să se mute în România în 2006, însă, după ce au vizitat-o și au descoperit țara împreună, n-au mai avut niciun dubiu:

“Din păcate, în Japonia oamenii nu au avut informații prea multe despre România până acum. Da, știu cu toții că România este în Europa, dar cam atât. Poate cunosc o maratonistă, pe Lidia Șimon, pe gimnasta Nadia Comăneci, perioada comunistă și un fotbalist celebru, pe Hagi. Dar eu am descoperit foarte multe lucruri despre România și vreau să scriu despre această țară și să ofer informații despre ce e bine și frumos aici pentru japonezi. Prietenii mei și rudele mele au înțeles de ce am ales să locuiesc în România. Din fericire, câțiva prieteni ai mei au venit în România în vizită și am descoperit țara împreună, ca turiști. Toți au devenit mari fani ai României. În total, au venit de trei ori. Prima oară am vizitat doar Bucureștiul, Sinaia și Brașovul, a doua oară am făcut o călătorie la Cluj, la Salina Turda și în Maramureș. A treia oară am descoperit Suceava, Putna și multitudinea de mănăstiri de patrimoniu UNESCO.

România a cucerit-o pe Hiroko nu doar pentru peisajele sale minunate, ci mai ales datorită atmosferei în care ea se simte atât de bine. Am întrebat-o dacă viața aici a schimbat-o în vreun fel, dat fiind că cele două culturi, cea japoneză și cea românească, sunt atât de diferite:

“Da, cele două culturi sunt foarte deosebite, însă până acum am reușit să accept toate diferențele. Românii sunt mai generoși, mai amabili și mai comunicativi pentru mine și m-am schimbat și eu. Eram o persoană deschisă oricum, dar în România mă simt mai liberă.