Propunere buget UE după 2020
Bugetul UE după 2020 propus de Comisia Europeană a stârnit reacții din partea mai multor lideri europeni si președinți de state membre UE, care nu sunt de acord cu proiecția CE. Comisia Europeană a propus recent un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.
Robina Cornaciu, 06.06.2018, 10:44
Bugetul UE după 2020 propus de Comisia Europeană a stârnit reacții din partea mai multor lideri europeni si președinți de state membre UE, care nu sunt de acord cu proiecția CE. Comisia Europeană a propus recent un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.
Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde) ; 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).
Printre eurodeputații care au luat cuvântul în plenul de la Bruxelles pentru a face un apel de cu privire la varianta bugetară a Comisiei, se numara si Răzvan Popa, în calitate de membru al grupului S&D in Comisia de Buget a PE: Comisia Europeană a prezentat propunerea de Buget pentru viitorul cadru financiar al Uniunii Europene. Deși vorbim despre un proiect care dă startul negocierilor și dezbaterilor care vor duce la o formulă finală a Bugetului post-2020, nu putem să nu remarcăm semnele îngrijorătoare pe care le aduce propunerea Comisiei. Înțelegem pe deplin provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă în prezent, dar acestea nu pot fi înfruntate venind cu o viziune care să slăbească proiectul european. Prin reducerea sumelor destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, sunt expuse direct statele cel mai recent intrate în Uniunea Europeană, așa cum este România. Reducerea decalajelor economice și sociale depinde fundamental de banii europeni, mai ales de cei destinați Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune. Reducerea finanțării pe această zonă ne poate duce în situația unei divizării de facto UE, pe criterii de dezvoltare. Consider că proiectul prezentat de Comisie trebuie îmbunătățit substanțial. Apreciez eforturile Comisiei de a propune un proiect de Buget, dar nu cred că acesta corespunde pe deplin nevoilor de dezvoltare ale UE. Așadar, revine liderilor europeni, dar și Parlamentului, ca instituție ce reprezintă direct cetățenii, rolul de a construi un buget care să nu afecteze dezvoltarea statelor membre și care să nu genereze falii în cadrul Uniunii.
