Plafonarea plăților

Plafonarea plăților a constituit una dintre propunerile pentru noua PAC-post 2020, cu care fermierii români nu au fost de acord. Recent, în urma unor dezbateri din PE, plafonarea devine obligatorie sau voluntară în functie de ceea ce-și dorește statul membru, după cum ne-a declarat europarlamentarul român Maria Gabriela Zoană, vicepreședinte în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală din PE.

Ștefan Rancu, 25.03.2019, 11:38

Plafonarea plăților a constituit una dintre propunerile pentru noua PAC-post 2020, cu care fermierii români nu au fost de acord. Recent, în urma unor dezbateri din PE, plafonarea devine obligatorie sau voluntară în functie de ceea ce-și dorește statul membru, după cum ne-a declarat europarlamentarul român Maria Gabriela Zoană, vicepreședinte în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală din PE.

Plafonarea plăților pentru fermieri și simplificarea Politicii Agricole Comune au constituit pentru comisarul Phil Hogan, încă de la începutul mandatului, obiective certe pe care le-a introdus în propunerea viitoarei PAC.

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună din Parlamentul European(PE) au ajuns într-un punct în care plafonarea urmează a fi voluntară, la nivelul fiecărui stat membru, cu respectarea anumitor condiții. În urma întâlnirii raportorilor din umbră de la Bruxelles, pe raportul privind planurile strategice, cel mai dezbătut a fost articolul 15 din PAC, privind plafonarea.

Ideea plafonării voluntare vine atât să protejeze micii agricultori, dar și să nu lovească în marii agricultori. Ca urmare a eforturilor depuse în cadrul comisiei AGRI, Parlamentul European va înainta o propunere ce lasă statele membre să impună sau nu o plafonare la nivelul de 100.000 de euro și nu la 60.000 de euro pe fermă, cât propusese inițial comisarul Hogan.

În legătură cu acest subiect, eurodeputatul Maria Gabriela Zoană, vicepreședintele comisiei AGRI din PE, ne-a declarat: Spun că este vorba de o veste bună și despre posibilitatea plafonării voluntare, pentru că, până la urmă, s-a căzut la un agreement, astfel încât depinde de statul membru. Plafonarea voluntară nu este obligatorie pentru toate statele, cum plafonarea obligatorie nu este obligatorie pentru toate statele. Soluția de compromis cu care Parlamentul va merge la negocieri este următoarea: atâta timp cât statul membru acordă plăți redistributive peste 10%, poate să adopte plafonarea voluntară.

Așadar, o condiție pentru a beneficia de plafonarea voluntară este ca statul membru să aloce un minim de 10% plăți redistributive. Dacă statul membru alocă sub 10% plăților redistributive, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 de euro, fără degresivitate, sumă în care nu intră eco-schemele (art. 28 din Raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%.

Practic, am putea vorbi despre o plafonare lăsată la latitudinea statului membru, în condițiile în care acesta acordă minim 10% plăți redistributive.

În acest fel, România își va putea proteja atât micii, cât și marii fermieri și va putea să-și protejeze o industrie care a generat venituri din exportul de produse agricole de peste 4 miliarde de euro în 2018.