Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români
Dificultățile cu care se confruntă apicultorii români, dar și oportunitățile de care se pot bucura aceștia în plan european au fost subiectele principale ale conferinței organizate la Bruxelles de eurodeputata Daciana Sârbu, în contextul dezbaterilor referitoare la Reforma Politicii Agricole Comune.
admin, 18.07.2018, 11:59
În cadrul discuțiilor s-a dorit aflarea situației actuale a apiculturii românești și măsurile necesare pentru asigurarea unui acces mai bun la piața europeană pentru mierea românească. Au fost analizate,direcțiile de urmat la nivel național și european pentru dezvoltarea sectorului apicol. Comisia Europeană va prezenta noi instrumente de sprijin disponibile pentru apicultori prin noua Politică Agricolă Comună a spus spus eurodeputata Daciana Sarbu
FIN – Apicultura este un domeniu în care România poate face performanță pe plan european, însă crescătorii de albine se lovesc de obstacole dintre cele mai diverse – de la dificultatea de a-și promova eficient mierea pe piața europeană și până la probleme derivate din efecte ale schimbărilor climatice. E un sector care merită mai multă atenție din partea autorităților, finanțare mai consistentă, sprijin sporit a mai spus eurodeputata Daciana Sârbu.
Am un interes aparte pentru acest subiect pentru ca in opinia mea Romania poate face performață in plan european in domeniul apicol. Crescătorii de albine din Romania au obținut deja rezultate remarcabile dar se lovesc de foarte multe obstacole in activitatea lor. Nici in plan european apicultorii in general nu sunt suficient susținuți și recompensați pentru munca lor. As enumera câteva dintre problemele apiculturii și anume: răspândirea mierii contrafăcute pe piata interna care a dus la înjumătățirea prețului de achiziție al mierii in 2016 comparativ cu 2014, lipsa instrumentelor de management a riscurilor care face ca apicultorii din Romania sa nu fie recompensați in caz de seceta sau ploi. Mortalitatea albinelor cauzată atât de impactul schimbarilor climatice cat și de pesticide, volatilitatea prețului mierii datorat atât puterii scăzute pe negociere cu procesatorii dar și cu marii retailaeri și monopolul de pe piata. Lipsa de instrumente de sprijin direct și de finanțare. Din păcate bugetul pentru programele naționale pentru apicultura a crescut între 2004 și 2016 cu doar 12 %, de la 32 la 36 de milioane de euro pe an ceea ce reprezinta un total general de 3 la mie din bugetul Politicii Agricole Comune. Am dezbătut recent in acest context in Comisia de Agricultura, am dezbătut un raport dedicat viitorului apiculturii europene. Am contribuit la acest raport cu multe amendamente și ma bucur ca 10 dintre ele au fost aprobate, am cerut plăti mai consistente pentru apicultori atât prin plăti cuplate cat și prin plăti compensatorii din pilonul 2, prin instrumente de gestionare a riscului pentru situație de vreme nefavorabila care afectează producția. Am solicitat și susținerea apicultorilor prin programe de formare și schimburi de experiența dintre statele membre, măsuri drastice împotriva falsificării mierii și un sistem mai strict de verificare a mierii provenite din afara UE inclusiv prin laboratoare care sa testeze calitatea acestor importuri. Am propus revizuirea directivei privind mierea astfel încât doar produse care conțin 100 % miere și nu amestecuri sa poata fi comercializate sub acest nume. In fine am cerut finanțare suplimentară pentru cercetare in domeniul apicol. Între timp Comisia Europeana a prezentat noile propuneri legislative privind noua politica agricolă comuna post 2020 din păcate ca de fiecare data când se vorbeste de PAC, sectorul apicol este oarecum neglijat. E nevoie de multe soluții și de discuții aplicate sa promovam sectorul apicol românesc, sa facem mai cunoscute rezultatele muncii și sa ajutam la creșterea unui domeniu care poate fi foarte important pentru Romania.
