Liderii politici din Europa se pregătesc pentru alegerile din PE
Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019. Parlamentul European și Comisia Europeană susțin sistemul candidatului la vârf utilizat pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 2014.
Robina Cornaciu, 06.02.2019, 11:33
Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019. Parlamentul European și Comisia Europeană susțin sistemul candidatului la vârf utilizat pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 2014.
Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Conform legislaţiei europene, viitorul scrutin european urma să aibă loc între 6 şi 9 iunie 2019, dar ‘statele membre au considerat că este imposibilă’ organizarea alegerilor în intervalul menţionat. Alegerile europarlamentare se organiza în mai 2019 și vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE. Începând din 2019, România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Tot în 2019 Comisia Europeană își încetează mandatul. Pentru viitoarele alegeri europarlamentare Parlamentul European și Comisia Europeană susțin sistemul candidatului la vârf utilizat pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 2014.
Ce presupune acest sistem? Europarlamentarul Laurențiu Rebega face o analiză a viitoarelor alegeri europarlamentare:
2019 este un an încărcat de evenimente și mize foarte importante. În mai vom avea alegeri europarlamentare. Comisia Europeană se află și ea la sfârșit de mandat. Până la alegeri se fac și se desfac calcule, alianțe și negocieri surpriză în interiorul și între marile familii politice europene. Pentru viitoarele alegeri europarlamentare, Parlamentul și Comisia Europeană susțin sitemul canditatului la vârf, un sistem utilizat pentru prima dată în 2014. Acest sitem însemnă că fiecare grup politic din Parlament desemnează câte un candidat pentru postul de Preșendinte la Comisiei Europene, înainte de alegerile europene. Alegătorii ar fi mai motivați cunoscând din timp cine ar putea ajunge în fruntea Comisiei adică a Guvernului Uniunii. Sistemul nu a primit însă acceptul formal al Parlamentului. În aceste condiții deși se vehiculează drept candidaţi de vârf nume precum Manferd Weber de la PPE și Frans Timmermans de la socialiști până la urmă viitorul Președinte al Comisiei Europene va fi decis tot în cadrul Consiliului European adică o alegere netransparent. Dacă ne uităm la sondaje și la alegerile recente din statele membre UE vedem că socialiștii și popularii, marile partide centriste pierd teren. Popularii vor cel mai numeros grup parlamentar dar cu sensibil mai puține mandate decât în actuala legislatură. Pe de altă parte partidele ecologiste și cele de extremă stânga sau dreapta vor câștiga mult mai multe locuri în viitorul Parlament. Configuarația viitoare a Parlamentului va complica lucrurile. Instabilitatea va crește și aceste evoluții vor grăbi fie reforma UE, fie degradarea ei.