În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri
Reuniunea informală a Consiliului de miniștri Agricultură și
Pescuit, desfășurată la Sofia între 3 și 5 iunie 2018, a făcut parte din
programul Președinției bulgare a UE. Discuțiile au fost axate pe
Politica Agricolă Comună în noua perioadă de programare după 2020 și pe atragerea
unei noi generații de lucrători în sectorul agricol.
Ștefan Rancu, 12.06.2018, 10:45
Reuniunea informală a Consiliului de miniștri Agricultură și
Pescuit, desfășurată la Sofia între 3 și 5 iunie 2018, a făcut parte din
programul Președinției bulgare a UE. Discuțiile au fost axate pe
Politica Agricolă Comună în noua perioadă de programare după 2020 și pe atragerea
unei noi generații de lucrători în sectorul agricol.
Petre Daea, ministrul
agriculturii și dezvoltării rurale, a subliniat că actuala
alocare din Cadrul Financiar Multianual nu răspunde
obiectivelor și proiectelor din România.
Procentul tinerilor fermieri în România a înregistrat o creștere timidă, de la 5,5% în 2015-2016 la 13% în
2017, din totalul acestora, ca efect atât al politicilor europene, cât și al
celor naționale.
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a spus: Principala
temă care s-a pus în discuție a fost aceea legată de înlocuirea generațiilor de
fermieri, în așa fel încât să aibă continuitate activitatea din agricultură. Iată
o temă extrem de importantă și necesară, în același timp. Importantă pentru că
vizează viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și necesară pentru că e
nevoie de astăzi, dacă nu de ieri și tot timpul, să ne gândim la înlocuirea
generațiilor de fermieri, iar această înlocuire, să fim atenți, să fim
inteligenți, să fim și curajoși, în așa fel încât înlocuirea aceasta a
generațiilor de fermieri sau a generațiilor tinere de fermieri, să nu se nască
din falimente agricole.
România se
confruntă cu cel mai mare exod al forței de muncă, în rândul tinerilor. Analiza acestei stări de fapt, precum și noul
plafon de finanțare a PAC post-2020
nu satisfac nici speranțele tinerilor fermieri și nici nevoia de a găsi soluții pentru marile probleme pe care le
ridică agricultorilor schimbările climatice care afectează calitatea și nivelul
producției.
De
asemenea, ministrul agriculturii Petre Daea a făcut referire și la faptul că scăderea
plafonului pentru cei doi piloni, plăți directe și dezvoltare rurală,
coroborată cu modul de acordare a subvențiilor creează îngrijorare pentru
fermierii români. Plafonarea nu este sustenabilă pentru România, afectând
profund performanța la nivelul fermelor care asigură fondul de marfă necesar alimentării
pieței.
