Fonduri europene pentru agricultură și sănătate
Cea de-a cincea reformă majoră a politicii
agricole comune s-a desfășurat în anul
2013 și a intrat în vigoare în 2015. Instituțiile europene s-au angajat
să adopte o nouă reformă în cadrul financiar multianual 2021-2027 până la
sfârșitul perioadei actuale 2020. Viitoarea Politică agricolă comună se va
concentra asupra a nouă obiective, care să reflecte funcționalitatea sa pe mai
multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei
doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale,
în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate.
admin, 18.10.2019, 08:06
Cea de-a cincea reformă majoră a politicii
agricole comune s-a desfășurat în anul
2013 și a intrat în vigoare în 2015. Instituțiile europene s-au angajat
să adopte o nouă reformă în cadrul financiar multianual 2021-2027 până la
sfârșitul perioadei actuale 2020. Viitoarea Politică agricolă comună se va
concentra asupra a nouă obiective, care să reflecte funcționalitatea sa pe mai
multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei
doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale,
în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate.
Agricultura va
suferi cea mai drastică tăiere de fonduri. Cei mai afectați de această plafonare
vor fi marii fermieri, a precizat
europarlamentarul Carmen Avram, membru în Comisia pentru agricultură și
dezvoltare rurală din Parlamentul European.
Carmen Avram: România este văzută ca un stat care trebuie să se alinieze
evident la Politica agricolă comună, deci să accepte plafonarea subvențiilor,
ceea ce pentru noi evident ar fi dezastruos. În
aceste date care sunt furnizate și despre care se tot vorbește în Comisie și în
Parlament în general, nu se ține cont de exemplu despre faptul că România din
cei 850 de mii de fermieri pe care-i are, are doar 3% fermieri mari și ceea ce
ar putea să încline balanța spre tăierea subventiilor, că restul sunt fermieri
mici care se încadrează în subvențiile noi. Ce nu se spune este că acest 3%,
cât reprezintă fermierii mijlocii și mari, sunt cei care lucrează aproape jumătate
din pământul agricol și furnizează 75% din cerealele care se vând pe piața din
România, adică furnizează hrană bună și la un cost foarte bun. Nu putem să
acceptăm tăierea subvențiilor. Hrana noastră este asigurată de acești fermieri
mari. Nu se mai ține cont de faptul că fermierii noștri nu seamănă cu cei din vest.
Fermierii noștri nu dețin tot pământul pe care-l exploatează, el este și
arendat. Acestă arendă pe care ei o plătesc este cumva egală cu subvenția pe care
ei o primesc acum. Deci dacă li se taie subvenția celor care au peste 500 de
hectare, trebuie sa vină cu bani de acasă. Ei nu pot asigura hrana României cum
o fac fermierii mari. Deci presiunile sunt foarte mari și această linie de
mijloc se va găsi doar după ce va fi explicată foarte, foarte bine structura
agriculturii românești.
Din bugetul alocat Uniunii Europene, în actualul exercițiu financiar,
agricultura europeană beneficiază de circa 40%. Diferența este uriașă și se va
răsfrânge asupra plăților directe de care beneficiază fermierii, dacă se va
ajunge la 27%.
Carmen
Avram: Am discutat cu fermieri
mari. Unii spuneau că pe ei nu-i interesează foarte tare subvenția pentru că
deja le merge bine, dar ar trebui să ia în calcul faptul că unii dintre ei
cresc și vite și au și teren agricol și sunt ferme mixte, iar aceste ferme
mixte vor fi afectate de tăieri, pentru că în momentul în care nu mai ai
subvenții pe terenul agricol totuși va trebui să-ți hrănești animalele cu ceva,
dar în marea lor majoritate fermierii sunt foarte îngrijorați. Un grup de
fermieri o să vină la Bruxelles pe la începutul lunii decembrie, o să le intermediez
întâlniri cu membri ai Comisiei AGRI, ca să le explice mai clar și la prima
mână, ce înseamnă să fi agricultor în România. E o îngrijorare și e normal să
fie așa, pentru că oamenii întâmpină numai dificultăți financiare. E foarte
greu de spus ce s-a întâmplat în perioada de tranziție. Toți sperăm că nu vom
ajunge la asta. E foarte greu de spus pentru că aproape toată Comisia, sau mare
parte din Comisia Agriculturii este complet nouă și atunci, perioada fiind atât
de scurtă, de când am început să ne întâlnim în această formula, nu ne-a dat
șansa să ne cunoaștem atât de bine încât să pot să anticipez ce se întâmpla și
cum va arăta perioada de tranziție. Se va găsi probabil o variantă de compromis
între ceea ce se așteaptă și ceea ce este acum. Tot ce pot să sper este că
subvențiile care urmează să crească, de anul viitor să depășească 200 de euro,
vor rămâne totuși pentru România până la intrarea în vigoare a noii Politici
agricole comune.
Tăierea fondurilor pentru agricultură, va afecta plățile pentru agricultori,
nu va înlătura nici pericolul plafonării subvențiilor pe fermă și beneficiar.
Carmen Avram: Deocamdată se stă. Cei care sunt de partea României, în
special Italia, încearcă să obțină o perioadă de negociere pentru ceea ce s-a
negociat în celălat mandate, să nu fie întors la Comisie. De exemplu Franța solicit,
prin reprezentantul ei în Comisie, să se întoarcă această Politică agricolă
comună la nivelul -1, adică înainte de propunerea Comisiei nici măcar la
propunerea Comisiei pe care noi nu putem să o acceptăm în forma ei inițială. Se
duc negocieri intense pentru ca aceste dosare sa nu fie redeschise. Teoretic
dacă avem noroc și voturi putem să ajungem cu ceea ce s-a negociat în plenul
Parlamentului; la un moment dat daca nu avem noroc și voturi vom asista la
redeschiderea acestor dosare și asta va dura foarte, foarte mult. Asta e o altă
problemă,
pentru că dacă redeschizi dosarele și începi să le renegociezi implementarea
Politicii agricole commune, va fi la rândul ei întârziată, ceea ce înseamnă că
e nevoie de o perioadă de tranziție. Se vorbește deja foarte intens despre
organizarea acestei perioade de tranziție, pentru că politica ar trebui să intre
în 2021 și atunci dacă ea nu intră la momentul care trebuie, va urma o perioadă
de tranziție dificilă cu alte bugete și altă structură.
Introducerea plafonării de la 100.000 de
euro pentru o fermă, va duce la reducerea cu 445 de milioane de euro pe an
pentru subvențiile fermelor medii și mari, ce va afecta grav
competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România.
Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie
redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea
competitivității acestora. Comisia propune o
reducere a plăților de la 60 000 EUR și un plafon obligatoriu pentru
sumele de peste 100 000 EUR pe exploatație. În plus, programele de
intervenție sectoriale sunt transferate de la organizarea comună a piețelor, la
noile planuri strategice naționale.
Noua
arhitectură ecologică este mult mai flexibilă în ceea ce privește conceperea și
gestionarea sa, care este încredințată autorităților naționale. Acesta ar avea
trei aspecte: noua condiționalitate obligatorie, dar mai flexibilă în detalii;
programele privind clima și mediul care ar fi finanțate de Finanțarea
politicii agricole comune
și ar înlocui plățile ecologice existente și angajamentele de mediu și
climatice finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală -
FEADR.
În ceea ce
privește al doilea pilon: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală nu
mai este un fond structural în cadrul comun al politicii de coeziune; rata de
cofinanțare se reduce cu 10 puncte procentuale; Comisia concentrează
intervențiile din motive de simplificare, deși unele dintre măsuri devin mai
puțin vizibile cum ar fi agricultura ecologică; în cele din urmă, normele
programului Leader se încadrează în domeniul de aplicare al politicii de
coeziune, chiar dacă finanțarea sa este finanțată din bugetul agricol. Din
totalul de aproximativ 43 mld. euro pe care se anticipează că PAC îi va pierde
în perioada următoare de finanțare raportat la cadrul actual, cea mai mare
scădere este înregistrată la nivelul plăților directe. În ultima perioadă,
Politica Agricolă Comună a trecut printr-un amplu proces de reformă, care s-a
concretizat într-un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC,
pentru perioada 2014-2020. În perioada 2021-2027 alocarea pentru Politica
Agricolă Comună la nivelul UE se anticipează a fi de 365 mld. euro, din care
286,2 mld. euro prin Fondul European de Garantare agricolă pentru Pilonul 1 și
78,8 mld. euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru
Pilonul 2.
Romania are nevoie de investiții în
agricultură dar și în sănătate
Dreptul bolnavilor trebuie să fie respectat
a spus vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, Cristian
Buşoi.
Sunt multe lipsuri în sistem, nu s-au construit spitale și cele existente arată
rău, sănătatea, în general, nu este finanțată corespunzător nevoilor
pacienților și medicilor. Ce nu trebuie să uităm însă este că există bani
europeni care pot să ajungă în țară și să fie folosiți pentru suplinirea
lipsurilor. Avem la dispoziție în exercițiul financiar următor peste 9 miliarde
de euro, a spus vicepreședintele Comisiei de Sanătate Cristian Bușoi.
Cristian Buşoi: Trebuie investit
în cercetare, sunt bani și în programul Horizont Europa. M-am ocupat ca și
raportor pe partea de sănătate, sunt bani și-n industria pharma dacă vom ști să
găsim scheme de rambursare care să îi încurajeze să facă aceste investiții,
pentru că vorbim de miliarde și miliarde de euro și e nevoie de niște reguli
foarte clare.
Eurodeputatul Cristian Bușoi a mai spus că bugetul total al Programului de
Sănătate al UE a fost majorat. Toți acești bani pot însemna progres în medicină
și condiții mai bune în spitale și în cabinetele medicale. Trebuie doar să fie
accesați și utilizați cu folos în strictul interes al bolnavilor și al
medicilor care salvează vieți.
Cristian Buşoi: UE
poate avea o valoare adăugată, pentru că pe cetățean și pe român îl interesează
lucrurile concrete, pentru că aceste proceduri sunt valabile și în Belgia și în
Franța și în Italia și-n România și aceasta e o problemă gravă peste tot.
România dacă în unele statistici nu apare atât de grav, nu că nu ar exista,
ci pentru că din autocenzură ne raportăm și trebuie să ne oprim să ne mai auto-tratăm,
acestă auto medicație în care luam după ureche antibiotice este extrem de
nocivă, în domeniul veterinar lucrurile trebuie înțelese pentru că multe vin nu
doar din prescrierea haotică și nejustificatele antibiotice la oameni, ci și la
animale și de acolo pe lanțul alimentar și prin toate mijloacele se ajunge la
rezistență. La nivelul real trebuie să ne oprim să mai prescriem antibiotice
atunci când nu este cazul.
Europarlamentarul PPE Cristian Bușoi a
explicat, care sunt principalele cauze ale infecțiilor intraspitalicești și cum
ar putea să reducă România cazurile de acest fel.
Cristian Buşoi: Infecțiile
intraspitalicești sunt legate de existența antimicrobiană, pentru că anumite
bacterii din spital au căpătat rezistență și nu mai pot fi ținute sub control,
țin și de anumite măsuri de igienă de felul cum personalul medical face toate
procedurile necesare, de ordinea din spitale, cum intră familia, aparținătorii,
de felul în care se face cu adevărat cu biocide protejarea sălilor de operații
sau a tuturor spațiilor din spitale. Sunt multe cauze care necesită o abordare
complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
proceduri foarte clare. Dar așa cum am zis o bună parte din rezistența
împotriva microbilor la antibiotice, existența unor super bacterii și lucrul
acesta deja nu mai poate fi controlat așa cum ne-am dori.
Sunt multe cauze care necesită o abordare
complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
proceduri foarte clare, a mai spus Cristian Bușoi.