Dublul standard practicat în țările UE

Uniunea
Europeană avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite
practici incorecte din comerț și producție, cum ar fi dublul standard.

Robina Cornaciu, 08.07.2019, 07:44

Uniunea
Europeană avansează cu legislația prin care ar urma să fie combătute anumite
practici incorecte din comerț și producție, cum ar fi dublul standard.

Proiectul
de directivă convenit de Parlamentul Europan cu Consiliul UE acoperă modifică
Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, Directiva
2011/83/UE privind drepturile consumatorilor, Directiva 93/13/CEE privind
clauzele contractuale abuzive și Directiva 98/6/CE privind indicarea
prețurilor.

Proiectul
mai trebuie adoptat separat de Parlamentul European și de Consiliu și publicat
în Jurnalul Oficial al UE. Apoi România și celelalte state membre UE vor fi
obligate, în maximum 2 ani, să introducă reglementări interne prin care să se
aplice prevederile directivei.

Cea
mai importantă prevedere a proiectului de directivă se referă la suspiciunile
de dublu standard mai ales la alimente.

Ce reprezintă dublul standard și sub ce formă regăsim astfel de
produse în România?

Costele Stanciu-Președintele Asociației Pro Consumatori
explică: Dublul standard
este de fapt o falsificare la scară mare a produselor alimentare și
nealimentare.S-a vorbit mai mult despre alimente.De fapt, avem de a face cu o
falsificare a alimentelor la scară mare, iar legilația , pe care o are România
în acest moment și mă refer la OUG 21/1992 privind protecția consumatorilor
pedepsește falsificarea alimentelor.Există o sancțiunr complementară, care
prevede închiderea definitivă a unității comerciale care practică ,
comercializarea de alimente falsificate.De fapt asta reprezintă dublul standard
.Mare cantitate din mărfurile ce intră în categoria dublului standard se
comercializează în mari structuri comerciale.

Ce mai spune
Consiliul UE că va aduce nou proiectul de directivă în comerț:

-sporirea
armonizării și simplificarea unor criterii utilizate pentru a determina
nivelul sancțiunilor pentru încălcările legislației UE în materie de
protecție a consumatorilor;

-dreptul
la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori atunci când aceștia
sunt afectați de practicile comerciale neloiale, cum ar fi marketingul
agresiv, cu condiția ca aceste măsuri să fie proporționale, eficace și să
nu afecteze aplicarea altor măsuri reparatorii de care pot beneficia
consumatorii în temeiul dreptului național sau al UE.