Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație
La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 de milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe Planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 și 2018, suprafața cultivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, reuniți la Bruxelles, atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale, și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, de calitate și durabilă, pe când porumbul importat, în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada, nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, a atrazinei sau a OMG-urilor).
Ștefan Rancu, 03.07.2019, 08:08
La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 de milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe Planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 și 2018, suprafața cultivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, reuniți la Bruxelles, atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale, și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, de calitate și durabilă, pe când porumbul importat, în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada, nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, a atrazinei sau a OMG-urilor).
Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat: S-a lansat platforma «Agricultură și progres», o platformă care reunește actorii din diferite domenii din sectorul agricol. Sperăm să se tragă un semnal de alarmă prin această platformă, pe orice subiect legat de inovație și dezvoltare în agricultură. Considerăm că, în acest moment, fermierii europeni sunt vitregiți din acest punct de vedere, nu li se dau toate instrumentele de care ar beneficia în ceea ce privește producția agricolă performantă și durabilă, în același timp.
Măsuri de sprijin al producătorilor din UE pot fi luate în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) astfel: să se aloce minimum 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază; să se limiteze condiționalitatea la cerințele actuale și să se considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotația culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor; să se limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistență în sprijinul acordat de statele membre; să se prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivității și a rezilienței exploatațiilor.