Absorbția fondurilor europene rămâne redusă în România
România are o miză foarte mare în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual datorită faptului că este un beneficiar net de fonduri europene, iar păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune vor reprezenta obiective primordiale pentru România. Cu toate acestea rata de absorbţie a fondurilor europene de către România este una joasa declara europarlamentarul Cristian Buşoi.
Robina Cornaciu, 02.03.2018, 12:05
România are o miză foarte mare în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual datorită faptului că este un beneficiar net de fonduri europene, iar păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune vor reprezenta obiective primordiale pentru România. Cu toate acestea rata de absorbţie a fondurilor europene de către România este una joasa declara europarlamentarul Cristian Buşoi.
Rata de absorbție a României este extrem de joasă. Și într-un context general al țărilor UE rata absorbției este destul de joasă pentru că precedentul cadru financiar s-a încheiat mai târziu, însă România are o rată foarte joasă și nu dă semne că ar putea să accelereze absorbția. Cadrul Financiar Multianual trecut s-a încheiat cu o rată rezonabilă, dar asta pentru că pe final foarte multe proiecte făcute pe bani naționali au fost decontați din fonduri europene pentru că se puteau încadra din punct de vedere al criteriilor. A fost o largă deschidere și înțelegere la nivelul oficialilor și oamenilor tehnici din Comisia Europeană pentru a mai putea crește gradul de absorbție. În realitate, marile proiecte pe care ni le-am dorit a le face pe bani europeni – infrastructură, autostrăzi, căi ferate – nu au fost îndeplinite și nici acum nu dăm semne. În ceea ce mă privește, urmăresc cu îngrijorare problema spitatelor regionale făcute pe bani europeni, cele trei. Și aici suntem extrem de întârziați. În opinia mea, sănătatea este una dintre primele două-trei teme majore ale României. Cred că ar fi fost extrem de important pentru încrederea României în rândul instituțiilor europene, inclusiv în contextul alegerilor europene din 2019, dacă aceste proiecte ar fi început și dacă oamenii ar fi vizualizat că în acest exercițiu financiar am fi avut primele trei spitale regionale construite după căderea comunismului.
